Dacă există în literatura română un certificat de naştere al realismului magic, cu siguranţă el este de găsit în nuvela „Secretul doctorului Honigberger” de Mircea Eliade. Toate ideile-forţă ale curentului iniţiat de istoricul religiilor se regăsesc aici: lumile paralele ca expresie „solidificată” a unor epoci trecute, dispariţiile de persoane, alunecate dintr-o lume într-alta, posibilitatea suspendării şi abolirii timpului prin tehnici mistice, revelaţiile esenţiale ale unor accidente existenţiale. Humanitas Multimedia a publicat o versiune audio, în lectura lui Ion Caramitru.
Veşti bune pentru fanii benzilor desenate Marvel: a apărut pe DVD filmul „Incredibilul Hulk”, cea mai recentă peliculă dedicată celebrului monstru, întruchipat de această dată de Edward Norton.
Umberto Eco, născut pe 5 ianuarie 1932, este una dintre cele mai importante figuri din semiotica europeană, un teoretician desăvârşit şi extrem de plăcut la lectură, pertinent şi dinamic, solicitant şi abil în a capta atenţia şi interesul lectorului. Pe lângă sistemul teoretic, autorul a găsit de cuviinţă să-l ilustreze practic, în câteva structuri romaneşti ce i-au adus popularitatea şi în rândul profanilor. Una dintre ideile de bază pe care am construit o analiză a romanului său, „Numele trandafirului”, este aceea că fiecare cititor alege, dintr-o carte oarecare pe care o citeşte, exact ceea ce poate înţelege şi asimila, în funcţie de calităţile sale native, interesele personale şi bagajul de cunoştinţe pe care îl posedă până în acel moment. Prin urmare, o carte se dovedeşte a fi – în fapt – o multitudine de cărţi, iar romanul lui Eco demonstrează chiar prin construcţie acest lucru.
Mulţi îl cunosc ca ziarist, fiind în decursul anilor redactor sau redactor-şef al mai multor reviste şi cotidiane din Cluj-Napoca şi Craiova. Alţii îl ştiu mai ales ca scriitor de science fiction, chiar şi ca aforist şi poet. Cert este că viaţa lui Victor Martin a stat, în multe feluri, sub semnul scrisului, spre care a simţit o atracţie irezistibilă.
Prezent de ceva vreme şi pe Citatepedia, cu aforisme şi literatură SF, Victor Martin ne-a acordat recent un interesant interviu, prin care îşi exprimă opiniile despre scris şi nu numai.
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara povesteşte istoria lui Vlad Ţepeş în cartea audio „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul„, apărută la Humanitas Multimedia, cu acelaşi farmec cu care ne-a obişnuit. Chiar de n-ar fi adevărate decât o zecime dintre faptele ştiute despre domnitorul român şi tot ar fi fost de-ajuns să frapeze imaginaţia contemporanilor – mai cu seamă a celor care au avut de suferit de pe urma lui. Într-atâta încât numele lui Dracula a devenit, cu vremea, un adevărat simbol al cruzimii gratuite, diabolice, iar astăzi, oricât ne-am strădui, nu mai putem desfăşura şuviţa încâlcită a vieţii şi faptelor adevărate ale lui Vlad Vodă zis Ţepeş, zis Dracula.
Iată un fragment reprezentativ pentru calităţile de povestitor ale lui Neagu Djuvara:
Dacă există în literatura română un certificat de naştere al realismului magic, cu siguranţă el este de găsit în nuvela „Secretul doctorului Honigberger” de Mircea Eliade. Toate ideile-forţă ale curentului iniţiat de istoricul religiilor se regăsesc aici: lumile paralele ca expresie „solidificată” a unor epoci trecute, dispariţiile de persoane, alunecate dintr-o lume într-alta, posibilitatea suspendării şi abolirii timpului prin tehnici mistice, revelaţiile esenţiale ale unor accidente existenţiale. Humanitas Multimedia a publicat o versiune audio, în lectura lui Ion Caramitru.
Încarc...
5 voturi
