Și dacă s-ar limita numai la atâta, să înfricoșeze sufletul din om, încă ar fi bine și tolerabil. Dar nu, suferința nu se mulțumește cu resturi de coșmar, ea ori este totală, infinită ca intensitate și atât de copleșitoare, încât până și energia pură din care e alcătuit sufletul se simte, ca orice bucată brută de materie, strivită și stoarsă de conținut, ori complet absentă din ființa celui pe care ar fi putut în alte condiții să-l distrugă.
Suferința trebuie musai să fie desăvârșită și perfectă. Ea nu suportă grade de comparație și cel mai mult urăște să fie asemuită altor trăiri, altor stări care din când în când mai sunt în tranziție prin om.
Dorian Popa lansează piesa „Ghinionist”, de pe coloana sonoră a filmului „Ghinionistul”, din distribuția căruia face parte. Regizat de către Iura Luncașu, filmul „Ghinionistul” punctează exact aceste detalii, este despre haz de necaz și are premiera în cinematografe pe 8 decembrie 2017. Din distribuția filmului prin care Iura Luncașu se reîntoarce la comedie, fac parte Gheorghe Visu, Diana Dumitrescu, Vlad Logigan, Ruby, Augustin Viziru, Sânziana Tarta, Virgil Ianțu, Codin Maticiuc și Levent Sali. Noi, românii, credem în noroc și ghinion, ne bazăm pe noroc în tot ce facem și dăm vina pe ghinion pentru toate eșecurile.
În perioada 31 octombrie – 2 noiembrie 2017, cu ocazia Conferinței Internaționale a Femeilor Francofone, se desfășoară Festivalul de Film Francofon la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru, București. Deschiderea oficială are loc marți, 31 octombrie 2017, la ora 19:00, în Sala Mare a ICR, în prezența secretarului general OIF, doamna Michaëlle Jean, directorului OIF România, doamna Rennie Yotova și președintelelui ICR, doamna Liliana Țuroiu. Cu acest prilej este prezentat proiectul „Women/Femmes” al fotograful francez Yann Arthus-Bertrand, care a călătorit în 60 de țări pentru a surprinde portrete de femei. Seara de deschidere aparține filmului de animație „Aya de Yopougon” realizat de Marguerite Abouët și de Clément Oubrerie în 2013.
Librăria Humanitas de la Cişmigiu invită publicul joi, 12 octombrie 2017, ora 19:00, la lansarea volumului „Corpul îngerilor. Fragmente dintr-o istorie a ierarhiilor cereşti” de Bogdan Tătaru-Cazaban, apărut recent la Editura Humanitas, cu o prefaţă de Andrei Pleşu. La eveniment vorbesc, alături de autor, Andrei Pleşu şi Madeea Axinciuc.
E o zi din acelea pe care meteorologul le anunţă cu cerul parţial acoperit şi averse de ploaie posibile. S-a făcut şi mai răcoare, deşi e aproape de amiază. Unde ai putea să stai la o discuţie plăcută şi folositoare, când eşti pensionar, dacă nu la cafeneaua „Intermezzo”. Aici niciodată nu e aglomerat şi nici nu intra toţi derbedeii pentru că e un loc mai curăţel şi ei habar nu au ce-i aia intermezzo. Un motiv în plus pentru Leopold Gurnist şi Boris Israelovici Glazpapier să ocupe acolo o măsuţă mai retrasă şi să comande două ceşti de cappuccino fără zahăr.
De undeva se aude un radio pus pe Vocea Muzicii, în deplină potrivire cu numele localului.
Având peste un million de locuitori, Kazan – capitala Republicii Tatarstan este o metropolă importantă a Federaţiei Ruse. Situat într-un loc pitoresc, pe Volga, la poalele Uralilor, Tatarstanul are o populaţie de cca. 3,8 milioane de locuitori, în marea lor majoritate, tătari.
Având o vechime de peste o mie de ani, Kazan a dat de-a lungul timpului personalităţi importante ale istoriei şi civilizaţiei. Un nume de referinţă la nivel mondial este matematicianul Nikolai Lobacevski (1792-1856), părintele geometriei neeuclidiene, care a trăit, a creat şi a murit la Kazan.
Poeta Lilya Gazizova, conform arborelui genealogic, descinde dint-o familie princiară tătară. Ea este organizatorul Festivalului Internaţional de Poezie „N. Lobacevski“ (Kazan), singurul festival de poezie din lume care poartă numele unui matematician. Componenta de bază a festivalului o constituie conferinţa ştiinţifică „Influenţa geometriei neeuclidiene asupra conştiinţei artistice“.
Încarc...
