O comedie originală, cu mult umor inteligent, „A naibii dragoste” („Crazy, Stupid, Love”) poate fi urmărit în premieră din 16 septembrie 2011 în cinematografele Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPro, Movieplex, The Light Cinema, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Constanţa), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Phoenix (Paşcani), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Cinema Premiera (Ploieşti), Patria (Bucureşti şi Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj).
HBO România difuzează duminică, 27 februarie 2011, maratonul „În derivă” dedicat cuplului Ruxandra şi Tudor. Acesta este alcătuit din episoadele care urmăresc cazul celor doi soţi, pacienţii doctorului Poenaru.
„Gnomeo şi Julieta” este o producţie în 3D, care transformă celebra tragedie shakespeariană după reţeta comediilor romantice din zilele noastre, în desen animat şi într-o lume surprinzătoare: cea a piticilor de grădină. Dincolo de previzibilul acţiunii (că doar e poveste desenată pentru copii), filmul are idei interesante şi distractive, umor de bună calitate şi suficientă acţiune cât să nu simţi trecerea timpului. Cred că cel mai mult mi-au plăcut aluziile la lumea modernă – să vedeţi ce comenzi online făceau piticii albaştri, şi ce marcă avea laptopul stăpânei! Muzica poartă amprenta distinctă a lui Elton John, care a contribuit serios la proiect. Iar scena mea favorită rămâne conversaţia lui Gnomeo cu Marele Will, în care se vădeşte orgoliul demiurgului, convins că lumea nu poate fi deloc altfel decât a creat-o el. Dar lumea poate, pentru că iubirea merită să trăiască.
Din 11 februarie 2011, războiul clanurilor Montague şi Capulet poate fi vizionat în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti şi Oradea), Movieplex, Odeon Cineplex (Cluj), Cityplex (Brasov şi Constanta), The Light Cinema şi în reteaua Cinema City (Sun Plaza, Cotroceni, Cluj, Bacau, Arad, Pitesti, Baia Mare, Timisoara, Iasi).
DreamWorks prilejuieşte reîntâlnirea, pe DVD şi Blu-ray, cu Transformers, roboţii extratereştri deveniţi celebri în rândul iubitorilor de SF odată cu lansarea serialului TV omonim, în 1984. 25 de ani mai târziu, „Transformers: Răzbunarea celor învinşi” („Transformers: Revenge of the Fallen”) prezintă aventura unui pământean prins fără voie în războiul roboţilor pentru câştigarea unei lupte milenare, având ca miză supremaţia asupra Terrei. Un cocktail de SF şi adrenalină, regizat de Michael Bay.
Capitolul întâi al romanului „Exmatriculat din viaţă!” de Georgeta Nedelcu:
– Prima parte –
Seara era liniştită, dar înorată. Aerul era cât se poate de apăsător. Freamătul îndepărtat al străzii abia se auzea.Viaţa e frumoasă! Trăind! Trăind pur şi simplu!
Când eram domnişoară, căutam cu înfrigurare formele de viaţă miraculoase care să mă împace cu mine, cu lumea şi cu Tatăl Ceresc! Dar nu găseam nimic din toate astea, deoarece îmi doream prea multe deodată. Vroiam să fac atât de multe lucruri care să sfideze timpul şi… moartea!
Şi nici cu lumea nu mă prea împăcam, căci mi se părea că aşteaptă de la mine numai ceea ce eu nu îi puteam oferi. Nici cu Dumnezeu nu eram împăcată, pentru că, de multe ori, îşi întorsese faţa de la mine. Fără o familie a mea, întemeiată după nişte reguli sănătoase, nu puteam să am un sens în viaţă. Mă întrebam de multe ori: ”Oare, sunt eu destul de puternică, încât să pot spera atât de mult?” Fiecare zi înseamnă pasul făcut pe încă o treaptă a cunoaşterii, o nouă etapă de muncă pentru noul asalt.
În interviurile acordate lui Claude-Henri Rocquet, Mircea Eliade îşi dezvăluie structura bipolară, relevând complementaritatea existentă între omul de ştiinţă (a cărui operă se bazează pe logică şi rigoare, având drept scop transmiterea de informaţii) şi, pe de altă parte, scriitorul ce-şi clădeşte producţiile pe resorturile inepuizabile ale imaginaţiei. Asistăm în felul acesta la apariţia a două regimuri, unul diurn şi altul nocturn, ilustrare supremă a principiului coexistenţei contrariilor, potrivit căruia un lucru nu poate exista fără opusul său. Spre deosebire de activitatea literară, care reclamă dezlănţuirea fanteziei, operele ştiinţifice presupun clarviziunea regimului diurn, adică prezenţa luminii ca simbol al cunoaşterii. Fiind o întruchipare a lucrurilor neclare, schimbătoare, umbra i se opune luminii, constituind un mediu de trecere înspre impenetrabilitatea nopţii. Negând puritatea imaculată a zilei, întunericul provoacă reîntoarcerea lumii în haos: contururile obiectelor dispar, totul degenerând într-o profundă obscuritate.1
Pe o asemenea structură bipolară se axează şi „Domnişoara Christina” (1936), primul roman fantastic de certă valoare în literatura română. Încă de la apariţia cărţii sale, Mircea Eliade atrage atenţia asupra particularităţii fantasticului din această creaţie, un fantastic diferit întâlnit în proza anterioară, precum „Isabel şi apele diavolului” sau „Lumina ce se stinge”. Este vorba de un fantastic de stringente folclorică, prezent şi în operele altor scriitori români, ca de exemplu I.L. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu sau Ştefan Bănulescu.
Încarc...
