Cu o distribuţie care le aduce în rolurile principale pe Rosario Dawson şi Katherine Heigl, primul film regizat de producătoarea veterană Denise De Novi, „Obsesia trecutului” („Unforgettable”) este un thriller psihologic care, din 28 aprilie 2017, are premiera pe marile ecrane din România.
Continuare »
2 voturi
Încarc...Biblioteca Academiei Române vernisează marți, 28 iunie 2016, ora 12:00, expoziția „Ștefan Luchian – desenator”, comemorând astfel centenarul morții artistului, membru post-mortem al Academiei Române. În aceeaşi zi, Secția de arte, arhitectură și audiovizual şi Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte București, organizează Conferința națională „Ștefan Luchian și epoca sa”. Conferinţa se desfăşoară în Aula Academiei Române, în intervalul orar 9:00-17:00.
Expoziția cuprinde peste 100 de lucrări de grafică, fotografii (imagini de familie, portrete, lucrări ale pictorului) și o serie de scrisori selectate din Colecțiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Pe simeze se află desene în cărbune, litografie şi pastel – tehnică în care artistul a excelat şi pe care a transformat-o într-o artă majoră – precum şi acuarele, caracterizate deopotrivă de forţă şi delicateţe.
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Nu sunt o persoană sportivă. Performanţele fizice, de orice fel, nu mi-au dat niciodată satisfacţii, şi cu toate astea, în şcoala primară, am avut o profesoară de educaţie fizică care m-a îndrumat spre o carieră sportivă, propunându-mă unui club din oraş, pentru lotul de juniori la atletism. La scurt timp după începerea antrenamentelor, scoteam cel mai bun timp la alergarea de viteză, aveam cea mai bună săritură în înălţime şi nu dărâmam niciun gard la alergarea cu obstacole.
Lucru ciudat, care mă tulbura, era faptul că nu-mi plăceau competiţiile. Şi cu cât nu-mi plăceau mai tare, cu atât mai mult mă străduiam să le câştig, chiar şi atunci când strădania depăşea clar puterile mele naturale. Ştiam cumva că această nevoie de a câştiga se trăgea dintr-un fel de „spaimă ontologică”, din convingerea că eu existam doar pentru că din miliardele de spermatozoizi care intraseră în cursa pentru viaţă, cel care avea să-mi dea mie fiinţă fusese cel mai rapid. Şi nu mă îndoiam că din altă celulă sexuală s-ar fi născut o altă persoană, diferită de mine, o altă „soră” sau un alt „frate”, dar nu eu.
Continuare »
3 voturiÎncarc...
Mulţi îl cunosc ca ziarist, fiind în decursul anilor redactor sau redactor-şef al mai multor reviste şi cotidiane din Cluj-Napoca şi Craiova. Alţii îl ştiu mai ales ca scriitor de science fiction, chiar şi ca aforist şi poet. Cert este că viaţa lui Victor Martin a stat, în multe feluri, sub semnul scrisului, spre care a simţit o atracţie irezistibilă.
Prezent de ceva vreme şi pe Citatepedia, cu aforisme şi literatură SF, Victor Martin ne-a acordat recent un interesant interviu, prin care îşi exprimă opiniile despre scris şi nu numai.
Continuare »
3 voturiÎncarc...
Michelangelo Buonarroti (6 martie 1475 – 18 februarie 1564) este unul dintre cei mai mari artişti ai umanităţii, desăvârşită întruchipare a idealului Renaşterii – Uomo Universale. Recunoscut drept strălucit sculptor, pictor şi arhitect, celebrul umanist este în egală măsură şi poet, deşi opera sa literară nu este nici pe departe la fel de cunoscută.
Volumul de versuri asupra căruia m-am oprit a apărut în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, în 1986, în traducerea lui C.D. Zeletin, căruia îi aparţin şi rândurile pe care le voi folosi, ca să aduc mai aproape cititorului destinul unui om care a lăsat urmaşilor moştenire de piatră şi de verb.
Continuare »
3 voturiÎncarc...Fragmente din volumul „Drum printre stele. Amintiri europene şi hollywoodiene”, semnat Jean Negulescu (29 februarie 1900 – 18 iulie 1993), publicat în 1989 de Editura Meridiane din Bucureşti. Titlul original este „Things I Did… and Things I Think I Did”, iar lucrarea a apărut la New York în 1984.
Dedicaţia făcută românilor în deschiderea lucrării traduse de Manuela Cernat m-a determinat să aleg, dintre toate notiţele extrem de interesante despre tot felul de celebrităţi întâlnite de Negulescu, cu precădere pasaje referitoare la lumea românească de dincolo de graniţele noastre, sau la percepţia românească pe care fiecare dintre noi, fie şi de tot plecat în lume, le poartă după sine şi cu sine, la sine în suflet. Celălalt criteriu de selecţie a fost ineditul informaţiilor, aşa că am insistat pe evenimente aparent minore şi neaflate în cărţile despre consacraţii artişti, sau pe viziunea personală a autorului asupra evenimentelor (poate cunoscute) la care a fost părtaş. M-am oprit la perioada pariziană, la prima alegere: pictura.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies