„Este treaba artistului să dezgroape povești pe care oamenii încearcă să le îngroape cu lopeți de complezență și timp,” declară poeta și luptătoarea pentru libertate Mwende „FreeQuency” Katwiwa. Recitându-și poemul „Bucuriile unei mame,” Katwiwa explorează experiența mamelor negrese în America și discută impactul Mișcării pentru Viețile Negre – pentru că, spune ea, cele două sunt imposibil de separat.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Numere mari şi frumoase pe contoare. Iar cele din titlu sunt doar despre volumul bazei de date.

Poate chiar mai important, în ianuarie 2018, Citatepedia.ro iar şi-a depăşit recordul de audienţă lunară: 613.519 de vizitatori diferiţi. Nu este mult peste recordul din noiembrie 2017, dar să ţinem cont că audienţa în prima jumătate a lunii ianuarie este de obicei spre jumătate, pentru că oamenii au alte activităţi (Revelion, vacanţă etc). Altfel spus, potenţialul este cu 20-25% mai mare.

Motorul acestei creşteri este secţiunea Poezii, care a devenit principala destinaţie în domeniu. Ne bucurăm că putem contribui pe scară largă la încurajarea lecturii de poezii şi la promovarea poeţilor. Internetul pare a fi mediul ideal pentru poezii, ca şi pentru aforisme, pentru că cititorul poate găsi mai uşor ceva pe placul său.

Tot pe această linie, Asociaţia Culturală Citatepedia a realizat primul site pentru un scriitor. Este vorba despre site-ul oficial al poetei Alexandra Mihalache. Avem propriul server dedicat, foarte performant, dar şi cunoştinţele pentru punerea în practică a unor site-uri moderne. Nu îl ultimul rând, avem o îndelungată experienţă, care este dovedită de rezultate. Putem oferi soluţii complete, de la găzduire până la instruire şi consultanţă. Noul site beneficiază de un pachet personalizat, menit să îl direcţioneze pe un drum bun, cu cât mai puţine cunoştinţe tehnice pentru realizatoarea conţinutului. Un site literar într-un mediu online plin de atracţii este o provocare, dar cu perseverenţă poate deveni unul cu o bună audienţă. Mult succes!

1 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
Comenteaza! »

Duminică, 4 februarie 2018, ora 11:00, la Sala Atelier a TNB, doamna Ileana Mălăncioiu susține conferința cu tema „Exerciții de supraviețuire”. Una dintre cele mai cunoscute voci ale poeziei contemporane, Ileana Mălăncioiu este din nou prezentă în cadrul seriei de Conferințe ale Teatrului Național, într-o discuție cu publicul despre poezie și viață.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Născut în 1957, traducător, specialist în literatura italiană vulgară şi neo-latină a Renaşterii (Colonna, Sannazaro, Marullo, Poliziano, Boiardo mai ales), profesorul François Vaucluse locuieşte în mod obişnuit la Merano (Haut-Adige), Italia.

Binecunoscut atât în Franţa, cât şi în Italia, autorul a publicat sub pseudonim în diverse reviste precum: les Cahiers du chemin sau Promesse. Ultimele sale lucrări sunt: „L’amitié des peintres” (2008), „Le Bandeau d’Éros” (2012), „Modernes et post-modernes” (sub tipar). Autor al unei Arte a puţinului („L’Art du peu”), tradusă în limba română de MariAnne, recent publicată în Citatepedia, François Vaucluse este cunoscut publicului român amator de aforisme datorită participării sale la Festivalul International al Aforismului de la Tecuci, 2017.

29 voturi

Încarc...

Publicat de Créola Thenault-Băltărețu in Aforisme, Interviuri
1 comentariu »

„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.

Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »