La Humanitas Multimedia a apărut recent în format audio, în versiune integrală (pe 5 CD-uri), „Aventurile lui Habarnam” de Nikolai Nosov, în lectura magică a lui Marian Râlea, după traducerea realizată de Nina Gafiţa.
„Aventurile lui Habarnam” este una dintre marile cărţi ale copilăriei. Mulţi dintre noi îşi amintesc cu drag de princhindeii şi de prichinduţele care iau parte la aceste aventuri nebănuite.
Iată începutul:
Continuare »
2 voturi
Încarc...
Nu ţin minte ca părinţii mei să-mi fi citit poveşti seara, înainte de culcare, ori în după-amiezele ploioase de duminică sau în ajunul sărbătorilor. N-am amintiri nici din vremea când am început să citesc singură. Dar mi-ar plăcea să ştiu cum s-a numit prima carte pe care am citit-o şi, plecând de la ea, să pot face un fel de „arbore genealogic”, pe care să-l împodobesc cu numele tuturor lecturilor de până azi. Aş fi curioasă să înţeleg felul cum au „înrămurit” unele din altele, să identific prin intermediul lor etape în evoluţia mea spirituală. Ar fi, probabil, una dintre cele mai frumoase reprezentări ale vieţii mele, nu foarte coerentă, dar cu siguranţă mult mai sinceră decât orice biografie.
Nostalgia asta se leagă de o experienţă veche, din primii ani de şcoală, care, practic, m-a făcut să mă îndrăgostesc de lectură. Este vorba de una dintre învăţătoarele mele, al cărei nume şi al cărei chip le-am uitat de mult. N-am uitat însă silueta subţire, rezemată comod de catedră, mâna cu degete osoase şi unghii ovale, îndoind în spate coperta cărţii… coperta aceea moale, lucioasă şi elastică, mirosind a raft de bibliotecă şi încălzită de lumina soarelui tomnatic care cădea din fereastră… şi cealaltă mână, lipită delicat de gât, ca şi când ar fi vrut să simtă vibraţia fiecărei silabe chiar în corzile vocale.
Continuare »
4 voturiÎncarc...Clip din campania „Acolo unde cărţile prind viaţă”, iniţiată de New Zealand Book Council (organizaţie independentă care promovează lectura în Noua Zeelandă)
fără voturiÎncarc...În cele câteva luni de la lansarea în limba suedeză, poetul Ioan Es. Pop a devenit deja pentru suedezi un reper al literaturii române. Volumul de versuri „Ieud utan utgång” („Ieudul fără ieşire”, traducere în limba suedeză de Dan Shafran, Editura Tranan 2009) a fost recenzat cu entuziasm de cotidienele Svenska Dagbladet şi Helsingborgs Dagblad, precum şi de Radiodifuziunea suedeză. De asemenea, „Ieud utan utgång” a stârnit discuţii pe diverse bloguri literare suedeze (Bodil Zalesky, blogul scriitorului Thomas Nydahl, Sondera, Den långsamma bloggen).
Presa literară a remarcat la unison forţa poemelor lui Ioan Es. Pop: ”Claustrarea este un motiv central la poetul român Ioan Es. Pop, dar poemele în sine oferă o ieşire. Mulţumită lor, realitatea ne apare cu totul nouă. La câte poeme nu depinde totul de ton? Dacă tonul este credibil, dacă textul crede în el însuşi, cititorul este prins în mrejele lui. Tonul poeziei lui Ioan Es. Pop este unul care nu dă greş” scrie critical literar Erik Bergqvist de la Svenska Dagbladet. Comentariile lui Kristofer Folkhammar de la Helsingborgs Dagblad se îndreaptă în aceeaşi direcţie: ”Ieudul fără ieşire este format din poeme frumoase şi laconice despre claustrare, poeme cu efect întârziat. (…) Scrise într-un stil aparent simplu, la o primă privire încremenite, poemele îmi pătrund pe nesimţite în minte, zguduindu-mă cu forţa lor. Pentru că această austeritate ascunde în sine o violentă forţă claustrofobă”. Jurnalista Bodil Zalesky receptează volumul într-un mod similar: ”poemele lui Ioan Es. Pop induc cititorului o tensiune sufletească cumplită, pur şi simplu îţi iau respiraţia”. În emisiunea Obs a Radiodifuziunii suedeze, scriitorul Henrik Nilsson comentează astfel: “în poemele lui Pop domină un sentiment de claustrare care poate fi asociat cu îngrădirile impuse de dictatură. Totuşi, nu cred că că aceste poeme trebuie interpretate politic, întrucât cuprind referinţe mitologice şi existenţiale mai presus de epoci şi de orânduiri politice anume”.
Continuare »
fără voturiÎncarc...În săptămâna Premiilor Nobel, Institutul Cultural Român de la Stockholm a avut onoarea de a primi vizita Hertei Müller. Scriitoarea a revenit la sediul institutului după un an de la ultima sa vizită aici, de data aceasta în calitate de laureat al Premiului Nobel. ICR Stockholm a sărbătorit-o pe Herta Müller prin organizarea unei instalaţii de artă şi a unui concert din repertoriul Mariei Tănase, în interpretarea cântăreţei Sanda Weigl. La eveniment au mai participat Ambasadorul României la Stockholm, Răduţa Matache, reprezentanţi ai Academiei Suedeze, ai Parlamentului Suedez şi ai Ministerului Culturii din Suedia, precum şi personalităţi din presa şi lumea literară suedeză.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Fragment în lectura lui Gabriel Liiceanu din „Cuvânt înainte” la volumul „Viaţa începe vineri” de Ioana Pârvulescu, apărut recent la Editura Humanitas
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies