Lipsit de principii şi scrupule, Ashton Kutcher intră perfect în rolul infidelului de profesie în filmul „Playboy de L.A.” („Spread”), o comedie sexy şi provocatoare, care va putea fi vizionată din 21 august 2009 în premieră în cinematografele: Hollywood Multiplex, Movieplex, CinemaPRO, Light Cinema, Cinema City Cluj, Timişoara şi Bacău, Odeon Cineplex Cluj.
După pilda prietenului nostru comun Rică Venturiano, fost-am şi eu, prin anii 1952-1957, „Studinte-n Drept şi Publicist” la Universitatea din Bucureşti.
Printre colegii de redacţie îi aveam pe viitorii jurnalişti Ion Arcaş, Ion Bucheru şi Cornel Tabacu, cei care s-au folosit de prilejul sărbătoririi revelionului pentru a pune la cale şi realiza apariţia, la 27 decembrie 1956, a unei pagini cu epigrame care – ca să nu se poată spune că ar fi fost adresate cine ştie cărui conducător de partid sau de stat – au fost dedicate colegilor şi colaboratorilor truditori în redacţia noastră. Aşa s-a întâmplat că am fost şi eu băgat în seamă cu absolut realele şi recunoscutele două slăbiciuni: fizică şi epigramistică. Dintre cele 2, reproduc aici catrenul scris de Ion Bucheru, (semnat „un fost colaborator” întrucât – de câteva luni – devenise redactor la „Viaţa Studenţească”):
Lui Culicovschi (jurist) care a comis o epigramă:
Ţi-am fotografiat catrenul,
Chiar ţi l-am pus parol! în ramă
Dar trebuie o pledoarie
Să mă convingi că-i epigramă!
La Editura Polirom a apărut cartea lui Sam Savage, „Firmin. Aventurile unei vieţi subterane” (traducerea din limba engleză şi note de Vali Florescu). Cartea a apărut în 2006, iar în 2008 a constituit senzaţia Târgului de Carte de la Frankfurt, drepturile de traducere fiind achiziţionate în peste 30 de ţări.
Şobolanul Firmin, eroul cărţii omonime, s-a născut într-un cartier sărac din Bostonul anilor ’60, la subsolul unei librării. Acolo învaţă încetul cu încetul să citească, drept urmare a îngurgitării paginilor rupte din Veghea lui Finnegan, cu care mama lui a căptuşit culcuşul numeroasei sale familii. Înstrăinându-se tot mai mult de ai săi din pricina talentelor lui excepţionale, dar incapabil să comunice cu oamenii după a căror companie tânjeşte, Firmin îşi dă seama că îi e sortit să ducă o viaţă singuratică, deşi foarte bogată la nivel imaginativ. Totuşi, în urma unui şir de peripeţii şi cu un dram de noroc, el reuşeşte să se bucure de afecţiunea unui scriitor excentric şi de frumuseţea femeilor, încercând să supravieţuiască în haosul demolărilor şi modernizării cartierului, care tulbură traiul rozătoarelor şi al locatarilor umani deopotrivă.
Într-o staţie de autobuz, timpul a îngheţat parcă pentru todeauna în ochii unui tânăr, care cu ei goi, nu mai priveşte nici măcar în eul propriei sale singurătăţi.
– Hei, nu vă supăraţi! Autobuzul 32 merge spre centru?
Tânărul pare o statuie uitată de bătrâneţea timpului în acel loc, ca un vestigiu al omului care a fost cândva pe această planetă.
– Este drogat, mormăie femeia cu sacoşa grea în mână. Vai de tinereţea lui.
– Eiii… tu, femeie, parcă aud vocea timpului. Acest tânăr a efectuat o activitate epuizantă de câte 12 ore, timp de mai multe luni.
Şi amintirea-mi este brusc violată de moartea acelei tinere, de prea multă muncă. Un viol al raţionalului, al umanului, atât cât a mai a mai rămas în mine, ca un vestigiu a unor timpuri care au fost cândva reale sau doar în închipuirea mea. Deodată, în mintea mea năvălesc zeci de canale de televiziune şi de radio, în acelaşi timp. Fragmente disparate şi încâlcite, într-o ucigaşă năvală de date, nume şi evenimente, îmi sună cu prelungi ecouri în tuneluri de neuroni, precum o bombă care explodează cu încetinitorul.
La Humanitas Fiction a apărut unul dintre cele mai apreciate romane ale renumitului autor britanic John Cowper Powys: „Cercul nebunilor„. Este o poveste a predestinării, cu personaje pline de dramatism şi erotism luxuriant, în linia marilor romane „La răscruce de vânturi” şi „Amantul doamnei Chatterley”.
Un vechi blestem apasă asupra familiei Ashover: toţi vlăstarii ei vor fi protagoniştii unor iubiri interzise, din care se vor naşte monştri. Rook, fiul cel mare, este victimă unei cumplite frigidităţi sentimentale, care îl face incapabil să aleagă între trei femei îndrăgostite de el (Netta, Ann şi Nell), iar Lexie, mezinul, bolnav şi frustrat, se agaţă cu disperare de viaţă, conştient, în acelaşi timp, de apropierea implacabilă a sfârşitului. Pentru a evita nenorocirea care pare să se abată asupra familiei sale, Lady Ashover încearcă să pună în practică un plan prin care să-l smulgă pe întâiul ei născut, Rook, din braţele iubitei sale, Netta, împingându-l spre o căsătorie „onorabilă“. Vor reuşi dragostea şi inteligenţa afectivă feminină să rezolve tensiunile existenţiale ale celor doi protagonişti care au uitat adevărurile fundamentale ale vieţii?
Din 6 februarie 2009, talentată Dakota Fanning revine pe marile ecrane din România, alături de Chris Evans, în „Războiul minţii” („Push”), un film care de vineri va avea premiera în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, Cinema City din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.