Epigramistul Florea Ştefănescu îşi are domiciliul la Munchen – Germania. Am avut onoarea să-l cunosc în urmă cu aproape 11 ani la Ploieşti, cu prilejul lansării izbutitului său volum „Epigrama germană de cinci secole, (selecţiuni antologice)”.
Documente de necontestat ale vremii sale atestă că, la 6 noiembrie 1984, Mircea Trifu afirma cele ce redăm în continuare:
În domeniul literar a fost întotdeauna preferabil să fii vorbit de rău decât să nu fii deloc comentat. Iată de ce ar trebui să fim recunoscători lui George Arion, responsabilul paginii literare a revistei „Flacăra”, care, în articolul său intitulat „Decade epigrama?”, apărut în revista „Flacăra” din 26 oct. 1984, pune din nou în discuţie epigrama noastră cea de toate zilele. Desigur, oricine este liber să îşi exprime şi să publice punctele sale de vedere asupra fenomenului literar, mai ales dacă are unde face aceasta. Noi, epigramiştii, nu prea avem unde. Iată de ce suntem nevoiţi a dezbate asemenea opinii numai în mijlocul nostru, în şedinţele de cenaclu.
Omul de ştiinţă Vilayanur Ramachandran ne arată funcţiile fascinante ale neuronilor oglindă. Recent descoperiţi, aceşti neuroni ne permit să învăţăm comportamente sociale complexe, unele dintre acestea stând chiar la baza civilizaţiei umane aşa cum o ştim acum.
Preger Entertainment a achiziţionat drepturile cinematografice pentru seria „Academia Vampirilor” de Richelle Mead – un bestseller New York Times publicat în România de editura Leda.
Seria s-a bucurat încă de la lansare de un real succes printre fanii cărţilor de acest gen înregistrând vânzări record. Primele 3 volume ale seriei, publicate în România începând din martie 2010, „Academia Vampirilor”, „Iniţierea” şi „Atingerea Umbrei”, s-au vândut în peste 10.000 de exemplare. Volumul 4 – „Jurământ de sânge” – va apărea la sfârşitul lunii iulie 2010.
La Editura Polirom a apărut romanul „Provizorat” de Gabriela Adameşteanu.
„Nu viitorul ne aduce cele mai mari surprize, ci trecutul pe care nu încetăm să îl recitim toată viaţa”, ajunge, la un moment dat, să creadă Letiţia Arcan, personaj central din noul roman al Gabrielei Adameşteanu, cunoscut cititorilor din „Drumul egal al fiecărei zile”. Letiţia nu va şti multă vreme nimic despre viaţă şi moartea fraţilor Branea, unchii săi, iar iubitul ei, Sorin, va fi mereu şantajat cu povestea necunoscuţilor sai părinţi naturali. Responsabilă pentru dificila citire a trecutului este politica dosarelor de familie care a guvernat, 40 de ani, destinele multor oameni. Urmărind-o, naraţiunea basculează din anii ‘70 în anii ‘40. Panourile istorice alunecă rapid, proiectând un climat de provizorat şi nelinişte asupra poveştilor de dragoste. Provizorat este o carte despre cupluri, aflate şi ele sub semnul trecerii, ca şi istoria, o carte despre iubire şi încredere, despre prietenie şi trădare. Şi, nu în ultimul rând, o carte despre condiţia scriitorului.
Shaffi Mather ne explică de ce a părăsit prima lui carieră pentru a deveni antrepenor social, furnizând transport cu ambulanţele firmei lui „1298 for Ambulance”. Acum, are o nouă idee şi plănuieşte să creeze o companie care să lupte împotriva corupţiei în plină expansiune din cadrul serviciilor publice, eliminând câte o şpagă la un moment dat.