În vara anului 1970, la recomandarea profesorilor Alexandru Piru şi Ion Rotaru, am luat lucrarea de licenţă despre „Moromeţii” lui Marin Preda. Aveam avantajul că stăteam aproape de Siliştea-Gumeşti, cunoşteam satul si locuitorii lui şi puteam să–l consult şi pe Marin Preda. Lucrarea mea se numea „Realitate şi fictiune în romanul Moromeţii”. Am stat câteva zile în satul Siliştea–Gumeşti şi am luat legătura cu aproape toate personajele din roman, de la Preda Oprescu, fostul secretar al primăriei, care pe atunci era un bătrânel simpatic, până la la Catrina Moromete (Joiţa Călăraşu, mama scriitorului), o bătrânică ţărancă, care pe atunci stătea la fata ei, Ilinca.
Poate voi vorbi odată despre acest lucru, acum însă vreau să vă spun altceva ce m-a frapat la scriitor. După ce am alcătuit un album cu toate fotografiile eroilor din „Moromeţii”, m-am prezentat cu el la Marin Preda să văd ce impresie are el despre personaje. Venise pe acasă să-şi viziteze rudele şi mai ales pe maică-sa care era bătrână şi bolnavă. „Domnule Preda”, i-am zis eu, „poate o să vă mire, am luat o lucrare…” „Aaaa, da, ştiu, mi-a povestit Piru despre tine… Şi ce vreai să scrii tu în acestă lucrare? Tu eşti din Râca, de la fostul învăţător al meu Crivăţ? Ce mai face? Mai bea, mă? La Râca veneam eu după cărţi pe la neamurile mele. Stancu lu’ Diţă ce mai face?”
Recent, la Festivalul internaţional „Satira Fest 2010” care a avut loc la Belgrad, scriitorul Valeriu Butulescu a obţinut trofeul „Cercul de Aur”. Pentru a afla mai multe despre acest eveniment şi despre aforistica sârbă în general, am realizat un interviu cu proaspătul laureat, bine condimentat cu aforisme sârbeşti.
Valeriu Butulescu primind Premiul „Cercul de Aur” de la scriitorul sârb Dusan Puaca
După cum se ştie, Facebook este reţeaua socială cu cel mai mare succes (peste 133 de milioane de vizitatori unici/lună după o statistică din martie 2010). Şi perfect justificat, dată fiind multitudinea de facilităţi, în general bine gândite.
Citatepedia are acum propria pagină pe Facebook. Pentru a avea acces la toate facilităţile, este nevoie ca cel puţin 50 dintre voi să arate că apreciază site-ul. Pentru aceasta, găsiţi un modul la www.citatepedia.ro, pe coloana din dreapta.
De fapt, astfel de module apar pe numeroase pagini de la Citatepedia. Vă puteţi arăta astfel admiraţia faţă de anumiţi autori, cărţi, filme artistice şi seriale etc. Mai mult, puteţi găsi astfel alte persoane cu gusturi similare.
Integrarea cu Facebook este mai adâncă decât se poate observa cu ochiul liber, făcând parte din ceea ce am început cu câteva luni în urmă: evoluţia către semantic web. Altfel spus, Citatepedia este din ce în ce mai uşor de „înţeles” de către unele aplicaţii exitente pe web.
Antropologul Helen Fisher ia în vizor un subiect delicat – iubirea – şi explică evoluţia, reacţiile biochimice şi importanţa socială a iubirii. Ea încheie cu un avertisment cu privire la riscurile majore determinate de abuzul de antidepresive.
Salonul Internaţional de Carte a fost inaugurat pe 31 august 2010, la Chişinău, în ziua când în Republica Moldova se sărbătoreşte „Limba noastră cea română”. Salonul din acest an este consacrat împlinirii a 160 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti.
La deschidere, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a menţionat faptul că nimic nu poate evolua în afara cărţii. Un popor fără scriitori, bibliotecari, editori care să promoveze cartea nici nu poate să se numească popor.
La Humanitas Fiction a apărut recent bestsellerul internaţional „Fructul pasiunii„, primul roman al lui Karel G. van Loon, apărut în 1999 în Olanda şi publicat ulterior în 35 de ţări, devenind astfel cea mai tradusă carte olandeză din toate timpurile.
Armin Minderhout e tatăl unui băiat de treisprezece ani. Monika, iubirea vieţii lui, a murit cu zece ani în urmă, iar el trăieşte acum cu Ellen, cea mai bună prietenă a Monikăi. Cei doi ar vrea să aibă un copil împreună şi, fiindcă nu reuşesc, se supun unui test de fertilitate, din care rezultă că Armin suferă dintotdeauna de o boală congenitală rară, care-l împiedică să procreeze. Această descoperire îi dă viaţa peste cap: cine e tatăl adevărat al copilului pe care Armin îl considerase fiul lui? E numai una din multele întrebări ce redeschid în el rănile trecutului şi aruncă o umbră de îndoială asupra poveştii de iubire pe care a trăit-o cu Monika. Armin porneşte în căutarea tatălui biologic al copilului său – „făptaşul“ –, iar revelaţia din final va fi pe cât de neaşteptată, pe atât de teribilă.
Încarc...
18 voturi