Fragmente literare

 9 iunie 2010

…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul

…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarulLa Editura Vremea a apărut în Colecţia Roşu şi Negru romanul gotic „…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” de Oliviu Crâznic, bazat pe cronici medievale. Lansarea are loc pe 12 iunie 2010, ora 15:00, la târgul de carte Bookfest.

În Castelul Ultimelor Turnuri, lucrurile merg cu adevărat Rău. Invitat la nunta unei necunoscute într-un castel bântuit de diavol, nobilul decăzut Arthur de Seragens se trezeşte prins într-o îngrozitoare plasă a nebuniei, trădării şi crimei. În vreme ce oaspeţii mor în jurul lui unul după altul într-un mod misterios, seceraţi de un duşman inuman, Arthur întrezăreşte cu groază cum laţul se strânge în jurul singurei persoane de care i-a păsat vreodată, superba Adrianna de Valois, tânăra fiică a întunecatului şi temutului şef al Poliţiei. Panicat şi confuz, Arthur se vede astfel nevoit să încheie o alianţă fragilă şi controversată cu cei mai puternici dintre supravieţuitori, care au început deja o anchetă în întuneric, împreună dar suspectându-se unii pe alţii: vicontele de Vincennes, prietenul din copilărie al lui Arthur, versat în intrigile de salon, logician şi vânător iscusit; baronul german Von Walter Călătorul, ale cărui peregrinări prin locuri uitate de lume l-au adus de atâtea ori în faţa unor adevăruri de neîndurat; frumoasa şi imorala Giulianna Sellini, despre care se spune în şoaptă că i-a sedus deodată pe Dumnezeu şi pe Diavol; fostul preot Huguet de Castlenove, acum un spadasin periculos, al cărui drum presărat cu cadavre duce la o amantă misterioasă; ducele de Chalais, puternic şi crud stăpânitor al ţinutului, rafinat, arătos şi incapabil de a-şi stăpâni pornirile violente; şi, mai ales, bărbatul care conduce investigaţia şi de care se tem toţi, căci o singură vorbă a lui poate aduce rugul – Albert de Guy, inchizitorul…

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 10 voturi
Încarc...
 23 aprilie 2010

Carol Întâiul şi studentele

În lucrarea sa „O viaţă de om. Aşa cum a fost”, în volumul I – „Copilărie şi tinereţe”, la pagina 154, Nicolae Iorga relatează un episod despre una din vizitele „de lucru” ale regelui Carol Întâiul, ce are valoare de anecdotă:

Cu fastul obişnuit, regele înainta prin sălile de jos ale fostei reşedinţe fanariote, noi fiind în fund, fără nicio rânduială, ceea ce-mi atrase de la masivul şi brutalul rector Climescu, care-mi dăduse aşa de iertător drumul la bacalaureat unde nu ştiusem la matematici absolut nimic, strigătul de: „scoate căciula măi!”

S-a oprit, ne-a privit. Din ochii de pasăre prădalnică o licărire a trecut asupra noastră, a fetelor de lângă noi, şi glasul puţin rauc, cu întârzieri asupra silabelor străine, a răsunat, pe când un imperios gest arăta, ca pentru o trecere prin arme imediată, mieluşelele pentru care suspinam noi în bănci: mititica roşcată, care parcă se speria continuu de ceva rău de la cineva, colega care sărise odată pe fereastră, cea care ne dădea fructe din copaci, două alte apariţii stranii, cu profiluri asiatice, cele două palide fete de profesori şi bălaia regină a visurilor mele eminesciene:
– Tar tumnealor?
– Sunt studente, Maiestate!
– A! tumnealor sunt ca să nu înfeţe tumnealor.

Ni-o spusese. Multe lucruri mai ştia şi regele Carol I-iul, deşi nu învăţase la Universitate cu studente.

SlabAcceptabilOKBunExcelent 7 voturi
Încarc...
 5 aprilie 2010

Seria de cărţi „Avatar”

Seria de cărţi „Avatar”Editura Gama lansează trei volume din seria „Avatar„, serie dedicată fanilor filmului cu acelaşi titlu, care te îndeamnă să explorezi cu imaginaţia lumea fantastica a Pandorei şi să afli mai multe despre populaţia Na’vi.

Avatar: Confruntarea cu Na’vi” redă povestea din film a fostului puşcaş marin, Jake Sully, care se alătură unei echipe de explorare a planetei Pandora, locuită de exotica civilizaţie Na’vi. Aflat în corpul său de avatar, Jake va trece prin numeroase încercări periculoase şi stranii pentru a fi acceptat în rândul clanului Omaticaya al populaţiei Na’vi.

Avatar: Albumul filmului” reprezintă o incursiune fantastică pe uimitoarea planetă Pandora, cu informaţii despre flora şi fauna planetei, despre obiceiurile de viaţă ale poporului Na’vi, echipamentele necesare şi tot ce trebuie să ştii pentru a putea supravieţui unei expediţii pe această planetă.

Cu ajutorul cărţii „Avatar: Carte cu abţibilduri reutilizabile” vei putea recrea scenele favorite din film, iar imaginile fantastice îţi vor dezvălui frumuseţea planetei Pandora.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 13 ianuarie 2010

Atlasul continentelor înceţoşate

Atlasul continentelor înceţoşateLa Editura Leda a apărut „Atlasul continentelor înceţoşate” de Ihsan Oktay Anar, în traducrea realizată de Luminiţa Munteanu.

Cartea lui Ihsan Oktay Anar propune cititorului o lume fabuloasă, la graniţa dintre real şi fantastic, cu personaje pitoreşti, desprinse din medii dintre cele mai diverse şi animate de ţeluri adeseori surprinzătoare. La fel de fabulos este şi Istanbulul lui Ihsan Oktay Anar – un oraş cu repere istorice amăgitoare, în care reveria se împleteşte cu legenda, iar realitatea cu ficţiunea, în care se ţes intrigi şi se visează intens. Un oraş al lumii, din care se pleacă şi în care se revine cu naturaleţe, un oraş cosmopolit, deschis explorării şi cunoaşterii, un oraş cu faţete şi valenţe multiple, în care coexistă destine şi identităţi aparte.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 

De ce cartea bate filmul: Moromeţii

S-a înţepenit în mintea oamenilor credinţa că „dacă vezi filmul, ai citit cartea”. Nimic mai puţin adevărat. Confuzia care se face în mod grosolan şi cu insistenţă, este între „poveste” şi „fel de a spune povestea”. Când vine vorba despre marea proză, nu întâmplările în sine au drept consecinţă valoarea unei cărţi, ci modul de a le povesti şi de a construi personaje. Arta unui mare prozator nu este dată (decât parţial) de capacitatea de a inventa evenimente, ci mai ales de talentul de a le relata, de a pune la treabă imaginaţia cititorului prin puterea de sugestie a cuvintelor. În plus, „vizualul” este mult-mult-mult în urma putinţei omului de a-şi „închipui”, prin urmare produsul gata făcut şi redus la imagine, la gest, nu va avea nicidecum forţa insinuării lingvistice.

Să luăm ca exemplu un fragment scurt din „Moromeţii” lui Marin Preda. Iar ca să folosească demonstraţiei, sfatul meu este să vedeţi acum (exact în momentul acesta) pelicula, după care continuaţi să citiţi.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 6 voturi
Încarc...
 8 decembrie 2009

Mihu Dragomir – poet, prozator şi traducător

Poetul, prozatorul, şi traducătorul Mihu Dragomir – pe numele său adevărat înscris în certificatul de naştere, Mihail C. Dragomirescu se năştea, în 24 aprilie 1919, la Brăila într-o familie de învăţători. Fiind elev în clasa a III-a, «editează», cu banii de buzunar (2 lei), o «revistă» intitulată „Lumea copiilor”, scrisă şi desenată de mână. Tirajul a fost de doar două exemplare: unul pentru colecţia «redacţiei», al doilea, pentru sora sa, singura abonată.

În anul 1929 devine elev, timp de patru ani al Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, perioadă în care participă la concursuri literare, ia lecţii de muzică, compune jocuri de cuvinte încrucişate şi colaborează la revistele Rebus, Curentul jocurilor şi Revista jocurilor. Începând cu clasa a V-a este transferat ca intern la Liceul Gheorghe Şincai din Bucureşti, unde înfiinţează Asociaţia rebusistă Gheorghe Şincai, dar în toamna anului 1934 revine la Brăila la Liceul Comercial Petre Bancotescu.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...


Aceasta este arhiva pentru categoria Fragmente literare.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

decembrie 2024
L Ma Mi J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii