Zilele trecute, Citatepedia.ro a trecut în galop de 59000, continuând-şi drumul rapid înainte. Întreaga evoluţie a site-ului continuă în acelaşi ritm, şi este o bucurie că vizitatorii apreciază tot mai mult acest efort colectiv.
Este de remarcat participarea din ultima vreme a Corneliei Georgescu, care promovează creaţia mai multor autori, în special epigramişti din zona Olteniei. Într-un fel, este ca o preluare a ştafetei de la Gheorghe Culicovschi, care după ce a îmbogăţit masiv secţiunea Epigrame, se concentrează mai ales pe studii despre epigramişti. De altfel, această secţiune este una dintre cele mai dinamice şi mai vizitate, aducând zilnic o doză de haz.
Am socotit potrivit ca în fruntea listei epigramiştilor beneficiari ai atenţiei lui Cincinat Pavelescu să fie cei cărora li s-au dedicat mai multe epigrame. Printre aceştia se numără, după câte am constatat, nepotul său, Mircea Pavelescu, născut în 14 octombrie 1908, când Cincinat Pavelescu avea 36 de ani, iar Ion Pavelescu – deasemeni unchi – avea 19 ani.
Anii au trecut, Mircea a crescut şi, precum cei doi unchi ai săi, a devenit poet scriind – după cum arăta G. Călinescu – «o poezie fantezistă firească şi graţioasă (Pasărea Paradisului), adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ştrengărească melancolie».
Ca şi cei doi unchi ai săi, Mircea se apropie de epigramă şi e de presupus că îşi încearcă pana şi talentul în catrene adresate cel puţin unuia dintre dânşii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă faţă singur săgeţilor trase de cei doi versaţi şi deosebit de talentaţi înaintaşi ai săi.
Luni, 7 decembrie 2009, de la orele 19:30, la Palatului Naţional al Copiilor are loc spectacolul „O noapte furtunoasă”, o montare ce propune o viziune nouă asupra textului clasic al lui I.L. Caragiale, cu o distribuţie de excepţie: Maia Morgenstern, Raluca Petra, Mircea Rusu, Doru Ana, Tudor Aaron Istodor, Ioan Gyuri Pascu şi Ioana Calotă.
Duminică, 29 noiembrie 2009, de la ora 13:30, Editura Minerva organizează la standul său din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus (standul 14 al editurilor Minerva şi Aramis, deschis la nivelul zero al Pavilionului Central), Complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti, lansarea volumului de sonete „Femeie!…” de Adrian Munteanu.
Participanţii care vor achiziţiona cartea, vor primi un CD cadou cu 20 de sonete în interpretarea autorului. Prin amabilitatea acestuia, includem unul dintre sonete:
Cu prilejul lansării va avea loc un recital extraordinar Maria Răducanu. Printre participanţi se vor regăsi Valeria Manta Tăicuţu şi Ana Munteanu (redactorul editurii Minerva).
Aniversarea a o sută de ani de la naşterea lui Eugene Ionesco va fi sărbătorită în cadrul ediţiei a XV-a a Festivalului Naţional Studentesc de Teatru al Absurdului „Eugene Ionesco„, ediţie care se va desfăşura în perioada 27 – 29 noiembrie 2009 la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. Festivalul „Eugene Ionesco” este un eveniment unic în peisajul teatral românesc, un proiect tradiţional al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, dedicat exclusiv genului de teatru al absurdului, gen teatral a cărui consacrare este legată de numele dramaturgului de origine română. Este un proiect iniţiat de Teatrul Studenţesc Podul (regizor Cătălin Naum) căruia i s-a alăturat Compania de Artă Studio 24 (regizor Mihai Serghei Todor), ambele formaţii reprezentative ale Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.
De ce Eugene Ionesco? Pentru că, aşa cum spune regizorul Cătălin Naum, „Eugene Ionesco şi-a păstrat tinereţea, curiozitatea de a descoperi şi, ceea ce este cel mai important în dramaturgia lui, nu a dărâmat tradiţii culturale, ci, însuşindu-şi marea experienţă a omului în trecerea lui prin aceasta efemeră existenţă, a adăugat încă o cărămidă la uriaşa construcţie pentru care a fost creat omul.” Şi pentru că, adaugă şi regizorul Mihai Lungeanu, vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Eugen Ionescu” din Slatina, „avem nevoie urgentă de privirea pătrunzătoare şi necruţătoare a celui care a înţeles că a avea pertinenţa şi curajul de a spune „NU” înseamnă a-ţi asuma libertatea de gândire, simţire şi trăire…”