Deoarece practica a dovedit că este necesar, am implementat la comentarii un sistem de moderare. Soluţia aleasă în cele din urmă este bazată pe „filtre”, aceasta dovedindu-şi eficienţa la blocarea adăugării de citate şi comentarii care în mod cert nu respectă regulile. Mai concret, atunci când un comentariu este adăugat, este verificat automat. Marea majoritate vor trece testul şi vor apărea imediat pe site, dar unele vor trebui să aştepte verificarea administratorului. Obiectivul este ca discuţiile care apar la comentarii să fie menţinute într-un ton civilizat, cu cât mai puţine inflamări, dar şi ca spamul să fie mai bine stopat. Pentru început, numărul de „filtre” este relativ mic, dar sistemul „învaţă” din fiecare problemă întâlnită, astfel încât va deveni din ce în ce mai eficient.
Shusaku Endo este autorul romanelor „Samuraiul” şi „Un idiot minunat„, ambele traduse în colecţia Biblioteca Polirom. Considerat capodopera lui Endo, romanul „Tăcere” (1966) a apărut recent în limba română tot la Editura Polirom. Romanul, pentru care i s-a decernat Premiul Tanizaki şi care va fi ecranizat în regia lui Martin Scorsese, s-a bucurat de un succes răsunător şi de aprecierile elogioase ale criticii. O carte despre credinţă şi îndoială, „Tăcere” descrie persecuţiile la care erau supuşi creştinii în Japonia secolului al XVII-lea, în timpul shogunatului Tokugawa. Trimis să verifice zvonurile despre apostazia mentorului său, Cristovao Ferreira, unul dintre cei mai de seamă membri ai misiunii iezuite din Japonia, preotul Sebastiao Rodrigues descoperă în această ţară mai multe comunităţi clandestine de creştini. Asistând neputincios la martiriul acestora, Rodrigues îşi vede propria credinţă pusă la încercare şi începe să se îndoiască de un Dumnezeu care răspunde la suferinţele credincioşilor săi doar printr-o tăcere indiferentă. Vândut la rândul lui autorităţilor, supus la torturi cumplite şi silit să se dezică de credinţa sa, Rodrigues are conştiinţa dureroasă a eşecului, dar şi revelaţia faptului că Dumnezeu este prezent întotdeauna, chiar şi în tăcere.
Cartea „Eat, Pray, Love” („Mănâncă, roagă-te, iubeşte”), scrisă de Elizabeth Gilbert, a fost iniţial publicată în SUA, în 2006, dar de atunci a fost tradusă în peste 30 de limbi. S-au vândut peste 5 milioane de exemplare în întreaga lume.
Recent apărută şi în limba română la Editura Humanitas, „Mănâncă, roagă-te, iubeşte” şi-a epuizat primul tiraj în mai puţin de două săptămâni.
Cele 108 povestiri despre căutarea plăcerii, a devoţiunii şi a echilibrului prezintă călătoria iniţiatică a unei femei care porneşte în căutarea lucrurilor cu adevărat importante. Este o călătorie care o poartă prin Italia, India şi Indonezia, o călătorie care o poartă, în cele din urmă, către sine.
Conceptul de „septoe” se pare că îi aparţine lui Edward de Bono. Ideea pare extrem de simplă: un „septoe” este o cugetare de exact 7 cuvinte. Destul de surprinzător, această restricţie dă mai multă forţă exprimării. Sunt suficient de multe cuvinte pentru a expune ideea şi nu prea multe pentru a o ţine minte.
Edward de Bono încurajează oamenii să scrie astfel de cugetări personale, din experienţa de viaţă. M-am gândit însă că principiul se aplică la orice cugetări, indiferent cine este autorul. Ca urmare, am realizat lista Septoe, prin detectare automată. Ordonarea se face în ordinea valorii obţinute prin voturi şi alţi indicatori. Cel puţin deocamdată, pot fi văzute doar primele 500, însă ar trebui să fie suficient chiar şi pentru împătimiţii ideii, este practic o carte.