18 autori proeminenţi din 12 tări se vor reuni, în perioada 3-6 octombrie 2007, la „Festivalul European de Poezie Sibiu 2007”.
Publicul din România va avea ocazia să asiste la dezbateri şi lecturi susţinute de Urs Allemann (Elveţia), Mircea Cărtărescu (România), Inger Christensen (Danemarca), Bora Eosie (Croaţia), Caius Dobrescu (România), Oswald Egger (Austria), Nora Iuga (România), Mirela Ivanova (Bulgaria), Michael Donhauser (Austria), Bodo Hell (Austria), Ryszard Krynicki (Polonia), Ulf Stolterfoht (Germania), Matthew Sweeney (Irlanda), Aleš Šteger (Slovenia), Michele Métail (Franţa), Herta Müller (Germania), Raphael Urweider (Elveţia) şi Otto Tolnái (Ungaria/Serbia).
Fragmente din volumul „Omul invizibil” (traducere de Mihu Dragomir, C. Vonghizas, A. Ralian, C. Clarus, Colecţia Biblioteca pentru Toţi, Editura pentru Literatură, 1966):
„Era firesc ca o persoană cu înfăţişare şi comportări atât de ieşite din comun să constituie principalul subiect de conversaţie într-un sat ca Iping. Părerile asupra preocupărilor lui erau împărţite. Mrs. Hall se arăta cât se poate de susceptibilă în privinţa muşteriului ei. Când era întrebată, explica pe îndelete că dumnealui este un ‘cercetător ştiinţific’ (rostea cu gingăşie fiecare silabă, ca şi cum s-ar fi temut să nu-i scape vreuna). Dacă interlocutorul dorea să afle ce-i ai un ‘cercetător ştiinţific’, hangiţa răspundea cu un aer de superioritate că orice om cu carte trebuie să ştie măcar atâta lucru, şi-i destăinuia apoi că ‘domnul descoperă lucruri’. Oaspetele ei, adăuga mrs. Hall, avusese un accident, care îi desfigurase vremelnic faţa şi mâinile şi, fiind o natură foarte sensibilă, nu putea suferi ca lumea să bage de seamă infirmitatea lui.
Dar, fără ştirea ei, circula şi altă versiune: străinul ar fi un criminal, care s-a înfofolit în halul ăsta ca să scape de justiţie, înşelând ochiul poliţiei. Ideea răsărise în mintea lui mr. Teddy Henfrey. Dar nimeni n-auzise ca de pe la mijlocul sau sfârşitul lui februarie încoace să se fi petrecut vreo crimă mai serioasă. Filtrată prin imaginaţia lui mr. Gould, suplinitorul de la Şcoala Naţională, teoria ‘crimei’ a îmbrăcat o altă formă, şi anume, că străinul ar fi fost un anarhist deghizat, care fabrica bombe explozive; zelosul învăţător a luat chiar hotărârea să-l urmărească pe ascuns, atât cât îi îngăduia timpul liber. E drept că cel mai adesea urmărirea se mărginea la privirea scrutătoare pe care mr. Gould i-o arunca străinului, ori de câte ori îl întâlnea, şi la o serie de întrebări de ordin general, adresate unor oameni care nici nu-l văzuseră vreodată. Până la urmă, mr. Gould n-a descoperit nimic.
Un alt curent de opinie era cel lansat de mr. Fearenside. Căruţaşul avea câţiva adepţi, care fie că admiteau ca atare teoria culorilor pestriţe [pe care se presupunea că le are pielea străinului], fie că-i introduceau diverse modificări. Aşa, de pildă, Silas Durgan fusese auzit declarând că ‘dacă s-ar arăta la panoramă, ăsta ar face bănet în două ceasuri!’. Şi, pentru că era şi puţin teolog, mr. Durgan îl asemuia pe străin cu ‘omul cu un singut talant’ din Biblie. Alţii adoptaseră un punct de vedere care soluţiona toate problemele: îl considerau pe misteriosul personaj drept un nebun inofensiv. Această versiune avea avantajul că lămurea dintr-o dată toate semnele de întrebare. În afara acestor grupuri cu opinii bine definite, se mai găseau şi câte unii cu păreri mai schimbătoare sau alţii care amestecau mai multe versiuni la un loc. Locuitorii din Sussex nu prea erau superstiţioşi; abia după întâmplările de la începutul lui aprilie prinse pentru prima oară să umble prin sat zvonul că ar fi ceva necurat la mijloc. Chiar şi atunci însă, numai femeile plecau urechea la asemenea şoapte… Oricum, indiferent de ceea ce gândeau despre obiectul atenţiei lor, toţi locuitorii din Iping cădeau de acord într-o singură privinţă: antipatia pe care o nutreau faţă de el.”
Pe 5 octombrie, la Sibiu, Capitala Culturală Europeana 2007, va avea loc un eveniment literar deosebit. Sub titulatura „Maratonul European de Poezie”, aproape o sută de poeţi vor recita din propriile creaţii, fiecare având alocate 10 minute. Astfel, întregul eveniment va totaliza aproximativ 15 ore. Majoritatea poeţilor participanţi sunt din România, dar vor participa şi poeţi din alte ţări europene.
Cel de-al doilea roman al autoarei Anca Maria Mosora, „Reality Game Show„, a fost cumpărat de editorul ceh Kniha Zlin, Ing. Marek Turna Publishing, la mai puţin de o lună de la apariţia acestuia în România. Publicul ceh o va cunoaşte pe scriitoare şi prin romanul de debut „Arhanghelii nu mor”, în curs de apariţie la acceaşi editură, ca şi la Centro Full Service din Udine, Italia.
Marius Chivu spunea: „Anca Maria Mosora construieşte, înaintând implacabil spre momentul fatal al Jocului, un roman al lentorii morbide. Moartea se ascunde după fiecare pagină, este amânată până la insuportabil, încâlcită fiind în ţesătura gândurilor, a detaliilor şi a gesturilor personajelor în care se citeşte deşertăciune, dar mai ales multă frustrare.”
Anca Maria Mosora a debutat în 2005, cu romanul „Arhanghelii nu mor”, care a primit premiul „Cuvântul” pentru debut, în 2006. Cu acelaşi roman, Anca Maria Mosora a reprezentat România la festivalul European Literary Gates de la Bratislava, în noiembrie 2006.