Chiar înaintea sărbătorilor de iarnă, a apărul ultimul număr din 2012 al revistei de cultură „Constelaţii diamantine”. Se află inclus, alături de celelalte, în Biblioteca Citatepedia.
Acest număr este mai variat ca de obicei, iar lucrările de artă care îl îmbogăţesc vizual fac parte din creaţia lui Tintoretto.
Continuare »
1 voturi
Încarc...Lucrările zilei de 13 mai 2011 s-au desfăşurat în sala mare a Primăriei Buzău. După intonarea Imnului Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de Mare” (textul şi muzica de epigramistul buzoian Mitică Ion) şi proiectarea pe un ecran, anume instalat, a paginilor revistei Cenaclului Umoriştilor Buzoieni, Mihai Sălcuţan – Preşedintele cenaclului – a deschis şedinţa de lucu salutând pe oaspeţi, dintre care prezenţi la Buzău pentru prima oară erau numai domnii Petre Gigea-Gorun, Mihai Batog-Bujeniţă, Ion Fârte şi Ioan P. Gârda.
Viceprimarul instituţiei gazdă a salutat pe toţi cei prezenţi, urându-le bun venit şi succes la lucrări şi a înmânat domnului George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, emblema Municipiului Buzău.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Casa de Cultură “Ion Caraion” a municipiului Buzău şi “Cenaclul umoriştilor” al instituţiei organizează Ediţia a XII-a a Festivalului Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, în perioada 13-15 mai 2011.
Cu această ocazie se lansează şi două concursuri. Câştigătorii acestora vor fi invitaţi la festival şi recompensaţi cu premii, invitaţiile, programul şi detaliile urmând a le fi transmise personal.
La Buzău vor fi invitaţi, la fel ca în anii precedenţi, şi laureaţii Premiilor UER pe anul 2010 şi ai Concursului de epigramă „Mircea Trifu” organizat de doamna prof. univ. dr. Elis Râpeanu.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Festivalul Naţional de Epigramă “Cât e Buzăul de mare”, ediţia a XI-a, a început la 7 mai 2010, ora 17:00, în Sala de consiliu a Primăriei Buzău, situată într-o clădire monumentală, dată în folosinţă încă din anul 1903, în prezenţa epigramiştilor buzoieni şi a invitaţilor din ţară şi de peste Prut.
Continuare »
2 voturiÎncarc...
Viaţa lui Cincinat Pavelescu s-a desfăşurat între 28 octombrie 1872 şi 30 noiembrie 1934, când îşi dă obştescul sfârşit în Urbea Braşovului. Pentru urmaşi el trăieşte însă şi în prezent şi va trăi încă multă vreme, prin opera sa literară, ca poet de seamă şi epigramist de primă mărime, cu deosebite merite în literatura română şi mai ales în impunerea epigramei ca specie de sine stătătoare.
Elis Râpeanu, doctor în filologie, scria în cartea sa „Epigrama în literatura română”, apărută în Editura Dealul melcilor, Braşov, 2001, pg p.224, despre epigramă că „o dată cu Cincinat Pavelescu această specie atinge culmea. Când vorbim despre Cincinat Pavelescu şi despre Păstorel Teodoreanu, vorbim de condiţia epigramei româneşti, datorată creaţiei lor, aportului deosebit la dezvoltarea ei, puterii de înrâurire pe care au avut-o asupra urmaşilor.”
Continuare »
2 voturiÎncarc...Am socotit potrivit ca în fruntea listei epigramiştilor beneficiari ai atenţiei lui Cincinat Pavelescu să fie cei cărora li s-au dedicat mai multe epigrame. Printre aceştia se numără, după câte am constatat, nepotul său, Mircea Pavelescu, născut în 14 octombrie 1908, când Cincinat Pavelescu avea 36 de ani, iar Ion Pavelescu – deasemeni unchi – avea 19 ani.
Anii au trecut, Mircea a crescut şi, precum cei doi unchi ai săi, a devenit poet scriind – după cum arăta G. Călinescu – «o poezie fantezistă firească şi graţioasă (Pasărea Paradisului), adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ştrengărească melancolie».
Ca şi cei doi unchi ai săi, Mircea se apropie de epigramă şi e de presupus că îşi încearcă pana şi talentul în catrene adresate cel puţin unuia dintre dânşii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă faţă singur săgeţilor trase de cei doi versaţi şi deosebit de talentaţi înaintaşi ai săi.
Continuare »
2 voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
