Search Results

 10 decembrie 2014

Laur

Miercuri, 10 decembrie 2014, de la ora 19:00, publicul este invitat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu alături de Francisca Băltăceanu, Monica Brosteanu, Teodora Stanciu, Sorin Lavric şi Denisa Comanescu pentru o seară dedicată unei capodopere a literaturii ruse contemporane, recent apărută la Editura Humanitas Fiction, romanul „Laur” de Evgheni Vodolazkin. Bestseller Humanitas Fiction la Gaudeamus 2014, romanul este dublu câştigător al prestigiosului Premiu Bolsaia Kniga în 2013 – Premiul întâi şi Premiul cititorilor – şi al Premiului Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) în acelaşi an.

10dec2014

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 februarie 2013

Ce teatru pentru care public?

Vineri, 22 februarie 2013, de la ora 17:00, librăria Cărtureşti Cluj împreună cu Institutul Francez din Cluj organizează o discuţie despre publicul de teatru cu Lolita Monga, directoare a Centrului dramatic al Oceanului Indian. Cui se adresează teatrul contemporan? Prin ce fel de texte şi abordări? Care sunt modalităţile de atragere a spectatorilor către sălile de spectacole? Dacă va preocupa astfel de teme, sunteţi aşteptaţi în ceainărie. Iar sâmbătă seară aveţi ocazia să vizionati spectacolul „Paradise”, scris şi regizat de Lolita Monga, la sala studio a Academiei de Muzică.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 ianuarie 2009

Umberto Eco şi „Numele trandafirului”

Umberto EcoUmberto Eco, născut pe 5 ianuarie 1932, este una dintre cele mai importante figuri din semiotica europeană, un teoretician desăvârşit şi extrem de plăcut la lectură, pertinent şi dinamic, solicitant şi abil în a capta atenţia şi interesul lectorului. Pe lângă sistemul teoretic, autorul a găsit de cuviinţă să-l ilustreze practic, în câteva structuri romaneşti ce i-au adus popularitatea şi în rândul profanilor. Una dintre ideile de bază pe care am construit o analiză a romanului său, „Numele trandafirului”, este aceea că fiecare cititor alege, dintr-o carte oarecare pe care o citeşte, exact ceea ce poate înţelege şi asimila, în funcţie de calităţile sale native, interesele personale şi bagajul de cunoştinţe pe care îl posedă până în acel moment. Prin urmare, o carte se dovedeşte a fi – în fapt – o multitudine de cărţi, iar romanul lui Eco demonstrează chiar prin construcţie acest lucru.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 5 voturi
Încarc...
 28 martie 2008

Comenius şi educabilitatea minţii umane

ComeniusPe numele său adevărat Jan Amos Komenský (28 martie 1592 – 15 noiembrie 1670), marele pedagog ceh este astăzi considerat părintele didacticii moderne. Fiecare etapă a umanităţii şi fiecare societate, indiferent de modul de organizare, a manifestat interes în educaţia tineretului, încercând să găsească metodele cele mai eficiente pentru a forma oameni care să corespundă unui anumit Ideal de atins. Ambiţiosul proiect al lui Comenius depăşeşte însă graniţele spaţiului şi ale timpului, în aşa fel încât moştenirea pe care ne-o lasă peste vremi poartă titlul „Didactica Magna – Arta universală de a învăţa pe toţi toate”. Dincolo de puternicele contaminări religioase, observaţiile sunt de bun-simţ, iar valoarea lor rezidă tocmai în această calitate, precum şi în optimismul şi luminozitatea discursului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 24 octombrie 2007

„Din istoria poeziei româneşti” de Paul Zarifopol

Alexandrescu – Bolintineanul Cu aceşti doi poeţi munteni, prin excelenţă aşezaţi între clasicii noştri şcolăreşti, stăm în plină influenţă a poeziei franceze.

Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustaţa băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele şi fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piaţa literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în Bucureşti şi în Iaşi ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitaţie neogreacă.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'religiozitate'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

ianuarie 2025
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii