Negociem tot timpul la muncă – pentru măriri de salariu, promovări, concediu – și de obicei o facem ca într-o luptă. Dar nu este vorba despre a domina, spune psihologul organizaţional Ruchi Sinha. Este vorba despre crearea unei relații, despre înțelegerea propriilor nevoi, dar și a nevoilor celorlalți. Acești trei pași cheie vă vor ajuta să stăpâniți această abilitate esențială.
fără voturi
Încarc...
Miercuri, 5 martie 2008, ora 18:00, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu lansează volumul „Eminescu. Negocierea unei imagini” de Iulian Costache.
Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi ambasadorul Romaniei la UNESCO, sosit în ţară de la Paris pentru câteva zile, propune o discuţie despre negocierea noii Istorii a literaturii române – cazul Eminescu, plecând de la „Eminescu. Negocierea unei imagini„, cartea scrisă de Iulian Costache. Lumea culturală românească aşteaptă cu emoţie apariţia anunţată pentru acest an a „Istoriei critice a literaturii române”, a lui Nicolae Manolescu, a cărei publicare a început în 1990 cu volumul I, după care autorul a renunţat la ideea editării volumelor succesive, asumând pariul publicării integrale a acestei istorii. Însumând circa 2.500 de pagini, „Istoria” lui Nicolae Manolescu este comparabilă cu cea a lui G. Călinescu, toată lumea aşteptând o nouă aşezare a valorilor literare şi o nouă hartă a patrimoniului cultural românesc.
Continuare »
1 voturiÎncarc...„Cultura de masă în Epoca de Aur – Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este un proiect de cercetare ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu, declinat în expoziție și publicație. Lansarea cărții omonime are loc pe 23 august 2019 la ora 11:00, în expoziția găzduită de Muzeul Nicolae Minovici București și este precedată de un tur ghidat. 23 august este și ultima zi de vizitare a expoziției. Curatorul și cercetătorul expoziției este Cosmin Nasui, iar dintre cercetătorii consultanți fac parte: Cristian Vasile, istoric; Călin Hentea, artist plastic amator și istoric al propagandei; Daniela Apostol, regizor și producător; Cristina Anisescu, doctor în psihologie; Florin Dumitrescu, antropolog. Oana Nasui este managerul proiectul și cercetare aplicată pe politici culturale de masă, iar Andrei Ujică, Vasile Pop-Negreșteanu și Doru Ionescu sunt consultanți artistici.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Târgul Internațional de Carte de la Londra (London Book Fair), unul dintre cele mai mari evenimente ale industriei mondiale de carte la care România a devenit, de un deceniu, o prezență constantă, se deschide în data de 14 martie 2017. Cea de-a 46-a ediție, desfășurată la Centrul Expoziţional Olympia în perioada 14-16 martie 2017, reunește peste 1500 de expozanți din 57 de țări.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Viggo Mortensen, Kirsten Dunst și Oscar Isaac, conduşi de bagheta regizorală a lui Hossein Amini, aduc pe marile ecrane din România un film plin de mister, întorsături neașteptate și mult suspans. „Triunghiul dragostei şi al morţii” („The Two Faces of January”), thriller-ul cu accente romantice care are la bază romanul „The Two Faces of January”, scris de Patricia Highsmith, poate fi vizionat începând din 30 mai 2014, în cinematografele din întreaga țară.
Continuare »
fără voturiÎncarc...În data de 13 mai 2014, cu începere de la ora 19:30, Institutul Cultural Român din Berlin găzduieşte la sediul său, în cadrul seriei de manifestări realizate în parteneriat cu Societatea româno-germană (Deutsch-Rumänische Gesellschaft), o dezbatere care aduce în atenţia publicului o temă foarte actuală, ce abordează problema identităţii europene. Invitatul acestui eveniment este dr. Manuela Boatcă, profesor de sociologie la Freie Universität din Berlin, care suţine dezbaterea ştiinţifică „Cât de estică este Europa de Est? Negocierea identităţilor culturale în competiţia europenizării”. Prelegerea este urmată de o discuţie cu publicul participant.
În contextul extinderii spre est a Uniunii Europene, precum şi a dezvoltării „noilor” antagonisme geopolitice (Vest versus Islam), după atentatele de la 11 septembrie 2001, Europa de Est şi Balcanii s-au bucurat pentru o vreme de o atenţie sporită. Prăbuşirea regimurilor comuniste şi competiţia pentru integrarea în structurile europene şi euroatlantice au avut drept urmare reluarea discursurilor identitare, care au marcat de secole relaţia acestei regiuni cu Europa vestică. Pentru a realiza o delimitare între imaginea negativă a „Estului”, ce reprezintă fie spaţiul Balcanic, fie pe cel asiatic, discursurile politice şi intelectuale au apelat adesea la construcţii identitare care poziţionează propria istorie, religie, contribuţie la civilizaţie şi/sau geografie în „Europa (de Vest)”. În cazul României, controversa referitoare la identitatea europeană se extinde până în prezent, din cauza aderării întârziate la Uniunea Europeană şi a suspendării recente a negocierilor pentru intrarea în spaţiul Schengen. Consecinţele dezideratului politic şi economic al „europenizării”, cele ale reducerii statutului de „european” la apartenenţa la structurile vest europene, precum şi consolidarea stereotipurilor existente sunt teme ce vor fi discutate în cadrul prelegerii, pe baza câtorva exemple actuale.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
