Biologul Sara Lewis și-a petrecut ultimii 20 de ani sondând în profunzime magia și fascinația licuricilor. În această fermecătoare prezentare, ea ne povestește cum și de ce produc acești gândaci scânteile lor tăcute, ce se întâmplă când doi licurici fac sex și de ce un grup de femele sunt cunoscute drept licurici vampiri. (Nu e drăgălaș.)
fără voturi
Încarc...Un mascul licurici emite o serie de semnale luminoase ademenitoare. Speră că o femelă îi va răspunde și se vor împerechea. O femelă dintr-o specie diferită imită modelul său: păcălind masculul, îl ademenește – și îl transformă în pradă. Unde altundeva observăm o astfel de înșelătorie în regatul animalelor? Eldridge Adams detaliază surprinzătoarea complexitate a felului în care animalele manipulează prădători, prăzi și rivalii lor. Lecție de Eldridge Adams, regizată de The Duke and the Duck.
fără voturiÎncarc...
Departe de-aici, acolo unde se duc rândunelele când la noi e iarnă, era odată un crai care avea unsprezece băieți și o fată pe care o chema Eliza.
Cei unsprezece frați erau prinți, aveau câte o decorație la piept și sabie la șold și așa se duceau la școală; scriau cu creioane de diamant pe tăblițe de aur și învățau pe de rost tot atât de bine pe cât citeau. Când îi auzeai, știai numaidecât că sunt prinți. Eliza, sora lor, ședea pe un scăunel de sticlă și avea o carte cu poze care costase o mulțime de parale. Trăiau bine copiii, numai că asta n-a ținut prea mult!
Tatăl lor, craiul, s-a însurat cu o crăiasă rea și hapsână, căreia nu-i erau dragi copiii. Au putut să vadă asta chiar de la început; în palat era petrecere mare și ei s-au apucat să se joace de-a musafirii; de obicei, când se jucau așa căpătau o mulțime de prăjituri și de mere coapte, acum însă crăiasa cea nouă le-a dat o ceașcă cu nisip și le-a spus că se pot juca foarte bine și așa.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Matematicianul Steven Strogatz arată modul în care grupurile de vieţuitoare (cum ar fi păsările, licuricii şi peştii), reuşesc să se sincronizeze şi să acţioneze ca o unitate – atunci când nimeni nu dă ordine. Tendinţa se extinde puternic în domeniul obiectelor, de asemenea.
fără voturiÎncarc...Născut în 1957, traducător, specialist în literatura italiană vulgară şi neo-latină a Renaşterii (Colonna, Sannazaro, Marullo, Poliziano, Boiardo mai ales), profesorul François Vaucluse locuieşte în mod obişnuit la Merano (Haut-Adige), Italia.
Binecunoscut atât în Franţa, cât şi în Italia, autorul a publicat sub pseudonim în diverse reviste precum: les Cahiers du chemin sau Promesse. Ultimele sale lucrări sunt: „L’amitié des peintres” (2008), „Le Bandeau d’Éros” (2012), „Modernes et post-modernes” (sub tipar). Autor al unei Arte a puţinului („L’Art du peu”), tradusă în limba română de MariAnne, recent publicată în Citatepedia, François Vaucluse este cunoscut publicului român amator de aforisme datorită participării sale la Festivalul International al Aforismului de la Tecuci, 2017.
Continuare »
29 voturiÎncarc...
— Incendiul unei fabrici de panglici —
Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vâlvătăi albastre, înșelând drumeții rătăciți; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizând-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzând lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scânteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor.
Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scânteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies