14 august 2018
Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini.
Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente.
Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormali” au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație…
„Sfinxul” își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine…”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Impresii despre cărţi
2 ianuarie 2018
Madame Louise Ackermann, poeta filozoafă, nu era femeie frumoasă. Drept este că și disprețuia adânc tot ce este exterior. Se îmbrăca așa, încât parizienii o luau drept o bătrână sărmană, dintre acele care, pe piețe și în grădini publice, închiriază scaune la lumea care se plimbă. Măritată cu un teolog blând și studios, își pierduse bărbatul de tânără; dragostea însă pentru cărți și învățături serioase și-a păstrat-o întreagă pân’ la moarte. Rare au fost, cred, femeile atât de perfect filozoafe ca dânsa; sufletul ei era o severă poemă didactică. Ca o alegorie gravă și cenușie a stoicismului se arată cărunta poetă în mascarada cheflie și pitorească a imperiului al doilea.
Totuși, madame Ackermann s-a supărat rău când Anatole France, cu perfida lui modestie, i-a spus că poeziile ei sunt foarte frumoase, dar n-au imagini… „Elle demeura un moment stupefaite. Puis, dans l’exces de l’etonnement, elle s’ecria: „Pas d’images! Que dites-vous la? Je n’ai pas d’images! Mais j’ai l’esquif. L’esquif n’est-ce pas une image?… L’esquif sur une mer orageuse, l’esquif sur un lac tranquille!… Que voulez-vous de plus?”” Oricum, o asemenea supărare trădează, pare că, oarecare ambiții frivole, nu prea de înțeles la o persoană atât de serioasă…
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
4 decembrie 2017
Librăria Humanitas de la Cișmigiu îi invită pe cei pasionaţi de lectură marți, 5 decembrie 2017, ora 19:00, la o nouă întâlnire „Creative Talking”, o ediție-eveniment: „Mircea Cărtărescu în dialog cu Andreea Răsuceanu”. Seara continuă cu o scurtă prezentare a volumului de povestiri „Știutorii” de Mircea Cărtărescu, recent apărut la Editura Humanitas, și se încheie cu o sesiune de autografe.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
28 iulie 2015
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Fundaţia Ipó László (Ipó László Alopítvány Fiókja), filiala Cristuru Secuiesc, organizează, în perioada 28 iulie – 9 august 2015, o expoziţie comemorativă dedicată evocării operei artistice a pictorului, muzicianului şi poetului maghiar de origine transilvăneană Ipó László (1911-1991).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Ştiri
22 iunie 2010
La Centrul Cultural „Habitus” din Sibiu au fost decernate premiile Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Sibiu pe anul 2009. Juriul, alcătuit din scriitorii şi criticii literari Ion Dur, Mircea Braga şi Joachim Wittstock a acordat următoarele premii: Premiul Opera Omnia – Ilie Guţan, Cartea anului – Dumitru Chioaru şi Rodica Braga, Premiul pentru debut – Ovidiu Baron, Premiul Cercul literar – Dan Dănilă şi Premiul pentru critică – Minodora Sălcudean.
Aşa cum sublinia Ion Dur (preşedintele juriului), „Premiul cel mai consistent i-a revenit dramaturgului din Petroşani Valeriu Butulescu, pentru cărţile de teatru „Insula femeilor” şi „Infinitul Brâncuşi”, ambele tipărite sub egida editurii „Măiastra” din Târgu Jiu”.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Alexandru Georgescu in Teatru, Ştiri
8 martie 2010
După cum aprecia Dr. Nicolae Moisiu, (în „Cincinat… Everestul epigramei româneşti”, Rm. Vâlcea, 1996, p 6-7, citat de Elis Râpeanu, în vasta sa lucrare „Epigrama în literatura română”, pg. 255) „Femeile s-au bucurat de nemăsurata lui stimă, fie că erau celebre…, fie că erau simpli pioni în câmpul vast al literelor. A apreciat şi a înnobilat, prin felul său de a fi, prieteniile cu marii scriitori ai vremii, cu marii oameni de teatru şi de artă.”
Creaţiile sale confirmă aprecierea de mai sus:
Răspuns [la rugămintea celor două domnişoare din tren care, în timp ce mâncau, una l-a rugat să facă o epigramă pentru a le dovedi că într-adevăr e Cincinat Pavelescu]
Cum o fi la trup duduca?
Mijloc strâmt sau spete largi?
O fecioară e ca nuca:
Ca s-o guşti, trebui s-o spargi!
Continuare »
Încarc...
Publicat de Gheorghe Culicovschi in Dragoste, Epigrame, Umor
