28 iulie 2015

Expoziţie comemorativă Ipó László

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Fundaţia Ipó László (Ipó László Alopítvány Fiókja), filiala Cristuru Secuiesc, organizează, în perioada 28 iulie – 9 august 2015, o expoziţie comemorativă dedicată evocării operei artistice a pictorului, muzicianului şi poetului maghiar de origine transilvăneană Ipó László (1911-1991).

afiş

Vernisajul are loc marţi, 28 iulie 2015, de la ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în prezenţa doamnei CS. I. Dr. Alexandra Rus, istoric şi critic de artă, a doamnei Ipó Ildikó Imola, nepoata artistului, vicepreşedinte a Fundaţiei Ipó László şi curator al expoziţiei, a domnului CS. I. Dr. Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, şi a domnului Ferenczy Miklós, protopop reformat. Inaugurarea oficială a expoziţiei va fi urmată de un micro-recital de muzică şi poezie, în interpretarea artiştilor: Vincze Dallos Csilla, Kali Andrea, Viola Gábor, precum şi a formaţiei de muzică acustică „Kővirág” din Târgu-Mureş.

Născut la 4 martie 1911, în satul Feliceni (judeţul Harghita), într-o familie modestă, greu încercată de soartă, Ipó László a manifestat de timpuriu o vie pasiune pentru desen şi pictură, dublată de o zestre nativă deosebită, pe care şi-a desăvârşit-o sub direcţia maeştrilor Daday Gerő, Vass Albert, Hercegh Ferencz, Dabóczi József şi Pattantyús Károly. În compania stimulativă a generoşilor săi mentori, a pătruns şi tainele diverselor tehnici care se pretează la decorarea suprafeţelor permanente cu picturi murale, cea mai cunoscută dintre ele, „fresca”, aplicând-o cu rezultate notabile la realizarea programului iconografic al interiorului Bisericii Greco-Catolice din Lechinţa şi a celei Ortodoxe din Sovata. Începând cu anul 1933, a desfăşurat o activitate expoziţională bogată, circumscrisă cu preponderenţă mediilor cultural-artistice din localităţile transilvănene Cristuru-Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Miercurea-Ciuc, Târgu-Mureş, Odorheiul-Secuiesc, Lăzarea, Braşov şi Cluj-Napoca. Din anul 1968, a activat ca membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Miercurea-Ciuc. Animat de un interes special pentru universul muzicii clasice, şi-a extins preocupările artistice susţinute, învăţând nu doar să cânte la vioară, ci şi să construiască artizanal instrumente cu corzi şi arcuş (a construit patru viori, pe una dintre ele cântând maestrul Ştefan Ruha, violonist, dirijor, profesor universitar, laureat al primului Festival Internaţional „George Enescu”, unul dintre prietenii apropiaţi ai pictorului). A îmbrăţişat, de asemenea, şi genul poetic liric, versurile apărute sub semnătura sa debordând de sensibilitate şi imaginaţie fecundă. A decedat la Cristuru-Secuiesc, în data de 22 martie 1991.

În memoria sa, la iniţiativa fiului artistului, Ipó László jr., inginer geolog, a fost înfiinţată în 1994 Fundaţia „Ipó László”, filiala Cristuru-Secuiesc, a cărei principală menire se reflectă în eforturile susţinute de promovare şi valorificare a moştenirii artistice testamentare lăsate de Ipó László (1911-1991), direcţie în care se înscrie şi actuala expoziţie comemorativă propusă Muzeului de Artă Cluj-Napoca. De largă întindere, creaţia picturală a lui Ipó László a gravitat mai ales în jurul tematicii portretistice, care-l relevă în ipostaza unui cercetător comprehensiv, animat de patosul şi candoarea sincerităţii. Cu o factură stilistică îmbibată de spiritul naturalismului academic, producţia sa portretistică etalează cu generozitate un variat registru uman – personalităţi proeminente ale vieţii ştiinţifice şi culturale contemporane, membri ai propriei sale familii, chipuri anonime de oameni simpli surprinse în mediile urban sau rural etc. – „ochiul” iscoditor al artistului concentrându-se asupra înregistrării pitorescului înfăţişării exterioare, preocupare dublată şi de o fină analiză psihologică. A abordat ocazional şi alte genuri, precum peisajul, scena de gen sau compoziţia figurativă.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.



Acesta este un blog colaborativ, deschis tuturor. Daca doresti sa participi, vezi detalii.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

Meta

Fani pe Facebook