Dramaturgul Valeriu Butulescu, premiat la Sibiu
La Centrul Cultural „Habitus” din Sibiu au fost decernate premiile Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Sibiu pe anul 2009. Juriul, alcătuit din scriitorii şi criticii literari Ion Dur, Mircea Braga şi Joachim Wittstock a acordat următoarele premii: Premiul Opera Omnia – Ilie Guţan, Cartea anului – Dumitru Chioaru şi Rodica Braga, Premiul pentru debut – Ovidiu Baron, Premiul Cercul literar – Dan Dănilă şi Premiul pentru critică – Minodora Sălcudean.
Aşa cum sublinia Ion Dur (preşedintele juriului), „Premiul cel mai consistent i-a revenit dramaturgului din Petroşani Valeriu Butulescu, pentru cărţile de teatru „Insula femeilor” şi „Infinitul Brâncuşi”, ambele tipărite sub egida editurii „Măiastra” din Târgu Jiu”.
Despre activitatea literară a lui Butulescu a vorbit, pe larg, preşedintele filialei sibiene a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Ioan Radu Văcărescu. Acesta a motivat premiul prin două evenimente majore: piesa „Insula femeilor” a primit laurii supremi la Festivalul Comediei Româneşti „FESTCO2009” organizat de Teatrul de Comedie din Bucureşti, iar drama „Infinitul Brâncuşi”, cu regretatul maestru Ştefan Iordache în rolul principal, într-un excelent spectacol organizat de Teatrul Naţional Radiofonic (regia artistică, Mihai Lungeanu) a reprezentat teatrul românesc la Festivalul de artă radiofonică de la Lisabona, fiind tradusă în engleză, franceză şi portugheză.
Ioan Radu Văcărescu a vorbit despre structura aforistică a pieselor lui Butulescu, a căror apreciere este în continuă creştere. Dacă pentru prima sa piesă, comedia „Hoţul cinstit” autorului i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (2004), ultima lucrare a autorului (comedia „Herghelia albastră”) a fost nominalizată pentru cea mai bună piesă a anului 2009, în cel mai exigent concurs naţional de teatru: Premiul UNITER, acordat de un juriu prezidat de Nicolae Manolescu.
Despre activitatea dramaturgică remarcabilă a scriitorului din Valea Jiului a scris recent, foarte elocvent, criticul Mircea Ghiţulescu în articolul „Concurs de comedii”, în revista bucureşteană de cultură „Clipa” nr.16/2010:
La vârf s-a situat şi Valeriu Butulescu, premiantul de anul trecut cu piesa ”Insula femeilor, doar că piesa „Herghelia albastră” fusese deja nominalizată la Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Teatrale. Comedia demarează galopant, cu un monolog despre delirul doctoratelor în România, dar, personajul central, care traversează o criză de identitate (susţine că nu este decât un personaj literar) este o excepţională sursă comică. Mai ales că se simte urmărit de un autor care îşi anunţă prezenţa printr-un nechezat de cal. El este duşmanul declarat al autorilor care nu sunt altceva decât asasini care nasc personajele, apoi le omoară. Mai mult, autorul l-a şi căsătorit în prima parte a romanului, încât nu mai poate renunţa la soţia care îl adoră. Culmea este că scriitorul scelerat încă mai lucrează la personaj şi aranjează lucrurile în aşa fel, încât se închide cu soţia bietului personaj în bibliotecă şi o violează. Piesa prinde aripi prin acest raport dintre literatură şi realitate, când personajul iese din carte şi se amestecă în lumea reală. Lucrurile o iau razna la Poliţie, unde autorul declară că personajul nu trebuie luat în seamă, pentru că este neterminat, deci suferă de anumite infirmităţi. Până la urmă, lipsa de identitate a personajului se transferă asupra lipsei generale de identitate a omului. Oricum, Valeriu Butulescu este cel mai fecund autor satiric al momentului. Pe lângă „Herghelia albastră” a oferit „Bun de tipar sau Opinia publică”, cu presa noastră care născoceşte ştiri, şi „scene din viaţa unui martir” sau „Câinele aprioric”, tot o satiră deschisă a societăţii româneşti contemporane.
Sincere felicitări scriitorului Valeriu Butulescu
pentru cel mai consistent premiu,
„Premiul pentru dramaturgie”,
decernat autorului pentru volumele de teatru
„Insula femeilor” şi „Infinitul Brâncuşi”,
din partea Uniunii Scriitorilor, Filiala Sibiu.
Eu am lecturat toate piesele de teatru ale autorului (volume pe care le deţin în biblioteca personală, cu autografele autorului), şi toate m-au încântat deopotrivă.