Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Editura Vellant pregătesc o nouă traducere a romanului „Dracula” de Bram Stoker. În așteptarea acesteia, lansează o dezbatere privind influența asupra imaginii României a acestui personaj și a mitologiei create în urma lui. Proiectul „Dracula – Geneză și influențe” își propune realizarea unei cercetări (cantitative și calitative) care să răspundă la întrebarea Este plasarea castelului lui Dracula în Transilvania o oportunitate sau un blestem pentru România de azi? Oricine poate participa la sondajul disponibil online.
Marţi, 28 februarie 2017, ora 19:00, Editura Humanitas aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea volumului „Eu, Dracula şi John Lennon. Povestirile unui trăitor şi uluit observator în România comunistă şi în mirificul Occident” de Jan Cornelius, apărut în colecţia „Memorii/Jurnale”. La eveniment participă, alături de autor, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu şi Radu Paraschivescu.
Editura Humanitas Fiction a publicat de curând romanul „Dracula, mortul viu” de Dacre Stoker şi Ian Holt.
Pornind de la însemnările lui Bram Stoker, aflate în arhiva familiei, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker şi Ian Holt, scriitor şi scenarist, au creat o continuare a romanului-cult Dracula, în spiritul intenţiilor literare şi în stilul lui Bram Stoker, părintele lui „Dracula” şi întemeietorul genului horror.
La un an de la apariţia sa în 2009, romanul considerat de USA Today „o continuare ce a meritat să fie aşteptată 112 ani” a apărut deja în peste patruzeci de ţări.
Cunoscutul istoric Neagu Djuvara povesteşte istoria lui Vlad Ţepeş în cartea audio „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul„, apărută la Humanitas Multimedia, cu acelaşi farmec cu care ne-a obişnuit. Chiar de n-ar fi adevărate decât o zecime dintre faptele ştiute despre domnitorul român şi tot ar fi fost de-ajuns să frapeze imaginaţia contemporanilor – mai cu seamă a celor care au avut de suferit de pe urma lui. Într-atâta încât numele lui Dracula a devenit, cu vremea, un adevărat simbol al cruzimii gratuite, diabolice, iar astăzi, oricât ne-am strădui, nu mai putem desfăşura şuviţa încâlcită a vieţii şi faptelor adevărate ale lui Vlad Vodă zis Ţepeş, zis Dracula.
Iată un fragment reprezentativ pentru calităţile de povestitor ale lui Neagu Djuvara:
Duminică, 19 octombrie 2008, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului de Nord din Satu Mare are loc premiera spectacolului „Jurnalul lui Dracula” de Marin Mincu, adaptarea şi regia Alexander Hausvater.
Spectacolul este realizat după romanul de succes al lui Marin Mincu, „Jurnalul lui Dracula”, despre cea mai cunoscută şi mai controversată personalitate românească a tuturor timpurilor – Vlad Ţepeş – şi despre permanenta stare de asediu în care trăieşte acest popor. Scriind în formă de jurnal, autorul trimite la izvoare istorice credibile, restituind o imagine a lui Dracula fascinantă, tulbure şi sinistră, dar foarte diferită de aceea care ne-a fost transmisă de legendă. Personajul istoric nu are nimic de-a face cu popularul vampir însetat de sânge, care ieşea în nopţile cu lună plină din mormânt. Marin Mincu evocă figura „adevărată” a războinicului de temut, Vlad al III-lea, şi originea „nelegiuirilor” lui, dezvăluindu-ne o neaşteptată imagine a lui Dracula, filosof, umanist, om de o foarte fină cultură europeană, poliglot.
A cincea piesă pe care o prezentăm din integrala creaţiei dramaturgice a lui Valeriu Butulescu este „Dracula (Carnavalul durerii)”, o comedie amară într-un act.
Scenariul este unul caracteristic pentru autor: o temă grea, cu idei profunde, cu momente dureroase, dar împănată cu ironii şi parodieri, cu umor inteligent, care face totul digerabil şi mai pătrunzător. Este o perspectivă inedită asupra veşnicului conflict dintre bine şi rău, asupra relativizării taberelor şi perfidei inversări a sensurilor.
Piesa a fost publicată pentru prima dată în cartea cu acelaşi titlu, apărută în 2001 la Editura Polidava din Deva.
Încarc...
