Centrul de Studii Internaţionale şi Drepturile Omului din cadrul Institutului Transfrontalier de Studii Internaţionale şi Justiţie Penală al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, cu colaborarea Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, a Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din Bucureşti al Academiei Române, Associazione degli Studiosi di Diritto Internazionale ed Europeo din Roma, Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademiei di Romania din Roma, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Centrului de Documentare Europeană de la Universitatea „Dunărea de Jos”, organizează Colocviul italo–român „Romania şi Italia. Cultura comună a memoriei ultimilor 100 de ani. Memorie şi identitate în dialogul româno–italian: spaţii simbolice, aspecte juridice, istorice şi filosofice”, ale cărui lucrări pe secţiuni se desfăşoară vineri, 26 octombrie 2018, şi sâmbătă, 27 octombrie 2018, fiind găzduite de Fondazione Ugo Spirito e Renzo De Felice di Roma, în edificiul din Piazza delle Muse nr. 25 (Roma, Italia).

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Miercuri, 29 mai 2013, de la ora 19:00, la librăria Cărtureşti din Cluj-Napoca are loc atelierul „Mituri despre creier”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul Internaţional pentru Studii Avansate în Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată şi cu Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, în contextul Lunii Europene a Creierului, şi este menit să promoveze conştientizarea eforturilor de investigare ştiinţifică a creierului uman în rândul publicului larg.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Ştiri
Comenteaza! »

Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978; articolul este semnat de Irina Mavrodin, care realizează şi un scurt portret biografic:

Alain Robbe-Grillet, scriitor francez născut pe 18 august 1922, este romancier, eseist şi autor de scenarii de film. Urmează cursurile Institutului Naţional de Agronomie din Paris, iar în 1945 obţine agregaţia de agronomie şi ocupă un post în cadrul Institutului Naţional de Statistică, până în 1948. Un an mai târziu, se consacră unor cercetări în domeniul biologiei, apoi este inginer la Institutul de fructe exotice, calitate în care călătoreşte în Maroc, Guineea, Guadelupa, Martinica. În 1953, publică romanul Les Gommes (Gumele), operă care stârneşte vii discuţii şi totodată îl consacră. În 1955, devine consilier literar la Éditions de Minuit, an când publică romanul Le Voyeur (Privitorul), urmat de La Jalousie (Jaluzeaua/Gelozia). În 1959 apare unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, Dans le labyrinthe (În labirint). În 1961 filmul lui Alain Resnais, după un scenariu al său, L’Année dernière à Marienbad (Anul trecut la Marienbad), este distins cu premiul ‚Leul de aur’ la Festivalul de la Veneţia. Este şi autorul unui important volum de eseuri, Pour un nouveau roman (Pentru un nou roman). Alături de Nathalie Sarraute şi de Michel Butor, e unul dintre creatorii ‚Noului Roman’ francez.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »

Fragmente din volumul „Scriitori francezi”, apărut la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978 – articolul despre Antoine de Saint-Exupéry (29 iunie 1900 – 31 iulie 1944, dispărut în cursul unei misiuni militare) este semnat de Irina Eliade:

„În anii de după cel de-al Doilea Război Mondial – ani tulburi şi grei în decursul cărora Franţa se străduia să-şi restabilească echilibrul – traiectoria înscrisă de operele semnate de Saint-Exupéry părea să se suprapună atât de exact peste cea trasată de faptele săvârşite de aviatorul căzut la datorie în vara anului 1944, încât a dat naştere unui mit, după cum reiese din mărturiile cuprinse în cele două numere consacrate, în 1947, de revista Confluences scriitorului dispărut.”

1 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
1 comentariu »

Fragmente din volumul „Marii cronicari ai Moldovei”, apărut într-o colaborare a Editurii Academiei Române cu Editura Univers Enciclopedic, în Bucureşti, 2003; ediţia, studiul introductiv, glosarele şi reperele istorico-literare aparţin lui Gabriel Ştrempel:

Miron Costin [1633-1691] este, de departe, cea mai reprezentativă personalitate a culturii moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Nici Varlaam Moţoc, nici marele poet Dosoftei nu i se pot asemui. Meritele lui Dosoftei pentru introducerea limbii româneşti în biserică, tipărind Liturghierulşi Molitvelniculsunt de subliniat, dar ele nu pot egala implicaţiile pe care le-a avut De neamul moldovenilor sau Cronica polonă în cunoaşterea de către străini a poporului român şi a Ţării Moldovei. Şi apoi, Miron Costin a fost el însuşi poet şi filosof. Cât priveşte ideea unităţii de neam, aceasta este prezentată şi în Letopiseţul său, chiar dacă n-a putut pricepe politica marelui voievod. [Fără să fi avut o înţelegere deplină asupra puterii fascinante a marelui general, şi fiind şi el om, ca şi tatăl său, de casa Movileştilor, Miron Costin a relatat, totuşi, destul de obiectiv calităţile lui Mihai. Era, de altfel, pentru Moldova, singura prezentare a faptelor şi personalităţii lui Mihai Viteazul.]

9 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară
Comenteaza! »

Fragmente din capitolul „Blaga: modernitate şi orizont mitic” din volumul „Personalitatea literaturii române” de Constantin Ciopraga:

„O mie nouă sute nouăsprezece – toamna! La apariţia Poemelor luminii, Nicolae Iorga descoperea în Lucian Blaga un creator de o ‘sinceritate înduioşantă’, de un mare ‘simţ al misterului’, calităţi care ‘nu se mai întâlniseră în aceeaşi măsură la poeţii tineri’. Mult timp, problematica încadrării lui Blaga în tendinţele poetice ale epocii a generat controverse. Suportul intelectual, întrebările obsedante rezolvate liric, notele expresioniste, acestea pledau pentru actualism, motiv ce determina pe E. Lovinescu să-l includă (în Istoria literaturii române contemporane din 1927) între moderni.”

2 voturi

Încarc...

Publicat de Iulia Muşat in Critică literară, Cărţi
Comenteaza! »