28 august 2014
Megan Washington este una dintre cântărețele / compozitoarele cele mai bune din Australia. Se bâlbâie din copilărie. În acest discurs îndrăzneț și personal, ea dezvăluie cum se descurcă cu acest impediment, cum evită combinarea literelor „st” pentru a-și păcăli creierul prin schimbarea cuvintelor în ultimul moment, cântând lucrurile pe care le are de spus în loc să le rostească.
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Prelegeri, TED, Video
10 august 2011
Filmul „Şefi de coşmar” („Horrible Bosses”), o comedie plină de umor inteligent şi idei diabolice, poate fi vizionat în România din 12 august 2011 în cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Patria (Bucureşti), Băneasa Drive In, Cityplex (Constanţa şi Braşov), Odeon Cineplex (Cluj), Cinema Florin Piersic (Cluj), Patria (Craiova), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina) şi reţeaua Cinema City (Sun Plaza, Cotroceni, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iaşi, Piteşti, Timişoara).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Iulia Muşat in Cinema, Impresii despre filme, Umor, Video, Ştiri
17 noiembrie 2010
Împreună pentru prima dată pe marile ecrane, Russell Crowe şi Elizabeth Banks pornesc într-o agonizantă cursă contra cronometru în filmul „3 zile de coşmar” („The Next Three Days”), care poate fi vizionat din 19 noiembrie 2010 în cinematografele CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex şi în reţeaua Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Iaşi, Cluj, Piteşti, Timişoara, Arad, Baia Mare).
Continuare »
Încarc...
Publicat de Alexandru Uvra in Cinema, Video, Ştiri
9 iunie 2010
La Editura Vremea a apărut în Colecţia Roşu şi Negru romanul gotic „…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul” de Oliviu Crâznic, bazat pe cronici medievale. Lansarea are loc pe 12 iunie 2010, ora 15:00, la târgul de carte Bookfest.
În Castelul Ultimelor Turnuri, lucrurile merg cu adevărat Rău. Invitat la nunta unei necunoscute într-un castel bântuit de diavol, nobilul decăzut Arthur de Seragens se trezeşte prins într-o îngrozitoare plasă a nebuniei, trădării şi crimei. În vreme ce oaspeţii mor în jurul lui unul după altul într-un mod misterios, seceraţi de un duşman inuman, Arthur întrezăreşte cu groază cum laţul se strânge în jurul singurei persoane de care i-a păsat vreodată, superba Adrianna de Valois, tânăra fiică a întunecatului şi temutului şef al Poliţiei. Panicat şi confuz, Arthur se vede astfel nevoit să încheie o alianţă fragilă şi controversată cu cei mai puternici dintre supravieţuitori, care au început deja o anchetă în întuneric, împreună dar suspectându-se unii pe alţii: vicontele de Vincennes, prietenul din copilărie al lui Arthur, versat în intrigile de salon, logician şi vânător iscusit; baronul german Von Walter Călătorul, ale cărui peregrinări prin locuri uitate de lume l-au adus de atâtea ori în faţa unor adevăruri de neîndurat; frumoasa şi imorala Giulianna Sellini, despre care se spune în şoaptă că i-a sedus deodată pe Dumnezeu şi pe Diavol; fostul preot Huguet de Castlenove, acum un spadasin periculos, al cărui drum presărat cu cadavre duce la o amantă misterioasă; ducele de Chalais, puternic şi crud stăpânitor al ţinutului, rafinat, arătos şi incapabil de a-şi stăpâni pornirile violente; şi, mai ales, bărbatul care conduce investigaţia şi de care se tem toţi, căci o singură vorbă a lui poate aduce rugul – Albert de Guy, inchizitorul…
Continuare »
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Cărţi, Fragmente literare, Ştiri
25 octombrie 2022
În Macondo, un veac durează o veșnicie. Aceasta a fost senzația mea (aproape fizică) după ce am recitit, multe decenii mai târziu și multe alte lecturi latinoamericane, Veacul…
Continuare »
Încarc...
Publicat de Dan Costinas in Cărţi
16 martie 2020
În acea zi, după şcoală, Emma Hartland s-a întors acasă târziu, transpirată, profund tulburată, cu picioarele umflate. Nici ea nu ştia din ce cauză tremură, de excitată ce era sau din cauza frigului ce îi intrase în oase.
Trântind uşa de la intrare, a strigat spre sufragerie că nu îi este foame, că a fost cu prietenele la un spectacol organizat de şcoală şi merge direct în camera ei să înveţe şi să se culce.
– Dar, a strigat mama ei, trăgând uşa rabatabilă şi privind spre scări, vino măcar să-ţi iei desertul!
Era ora mesei de seară şi toţi ai casei se întorseseră din oraş. Mâncau, beau şi sporovăiau indiferenţi. Nu era niciun necaz atunci când, din diverse motive, lipsea câte unul de la cină.
– Nu-mi trebuie niciun desert, a aruncat Emma peste umăr, urcând ultimele trepte şi luând-o la stânga, pe culoar, spre camera ei.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Victor Martin in Povestiri, Science fiction