Două treimi din oamenii din lume nu au acces la ultimele tipuri de smartphone, dar atelierele electronice locale sunt experte în repararea dispozitivelor mai vechi folosind componente ieftine. Vinay Venkatraman explică munca sa legată de „trucuri tehnologice” prin care un telefon mobil, o casetă lunchbox și o lanternă pot deveni un proiector digital pentru o școală rurală, iar un ceas deșteptător și un mouse pot fi combinate într-un dispozitiv medical pentru teste locale.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Muzeul Național de Artă al României și BRD–Groupe Société Générale lansează un parteneriat de doi ani care urmărește finalizarea viitoarei expuneri de artă japoneză din cadrul Galeriei de Artă Orientală. Debutul parteneriatului este marcat de un program educativ inedit inspirat de gravura japoneză. Sub îndemnul „Învățăm … dintr-o privire!” programele constituie o noutate absolută în ceea ce privește activitățile pentru public concepute de colectivul secției Educație și coincid cu lansarea noii oferte educative pentru publicul școlar și nu numai. Ele se derulează pe parcursul a două weekenduri, sâmbătă, 8 decembrie 2018, – Ateliere de hârtie manuală susținute de Asociația Moara de hârtie și sâmbătă, 15 decembrie 2018, – Ateliere de gravură japoneză, adresându-se atât familiilor cu copii între 10-14 ani (ora 11:00) cât și tinerilor și adulților (ora 15:00).

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

„Maupassant a înnebunit fiindcă nu credea în Dumnezeu. Acest nenorocit se îndepărtase absolut, se înstrăinase complet de divinitate.” Așa scriau pe vremuri oameni evlavioși și gingași la suflet. Astăzi s-ar zice poate, de exemplu: Maupassant s-a prăpădit de răul pesimismului, fiindcă n-a putut ajunge la o „concepție unitară de viață”. În amândouă formulele ni se prezintă, cum lesne se poate vedea, același punct de vedere nobil, cum se zice, și sublim. Eu cred că față de păreri ca aceste, mai mult pioase și binecrescute decât inteligente, n-a fost rău că în anii din urmă s-a stăruit cu oarecare băgare de seamă, și fără fraze, asupra bolii lui Maupassant. Cititorului cu educație nu-i strică să audă, chiar și mai des, că nimeni nu poate înnebuni, de-a binelea și fără hiperbolă, numai din desperare metafizică. Iar pentru istoricii literari și biografi este mai de folos, cred, să consulte câteodată psihiatria decât să se încânte cu nu-știu-ce-uri solemne, de o eleganță intelectuală foarte îndoielnică.

Pe istoricii literari îi găsesc, în general, puțin dispuși să admită o puternică influență a bolii asupra producției lui Maupassant. Obișnuit este să se dea o prelungită admirație incomparabilei sale obiectivități, și se acordă numai că, în operele din urmă, apare un caracter oarecare sentimental și duios; ori încă poate: că boala i-a sporit pesimismul. Psihiatrul Wilhelm Lange, care ne-a dat o patografie a lui Hölderlin, excelentă chiar și în părțile curat literare, scrie în studiul său critic asupra psihozei lui Maupassant : „În nuvela Le Horla se aude imbecilitatea paralitică”. Iar mai departe: „Pe când schița fantastică Sur l’eau, din 1881, este încă solid compusă, simplu și lucid scrisă, bucata intitulată Lui, din 1884, cuprinde repetări și interjecții directe ale autorului. În Horla (1887), și încă mai mult în Qui sait (1890), repetările, întrebările, suspensiile se acumulează; iar repetarea, cu evidentă satisfacție, a acelorași cuvinte cu greu găsite ne aduce aminte de perseverențele verbale ale oamenilor beți”.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul… din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit.

Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie.” Ceea ce pot zice cu siguranță e că dl Petrașcu nu m-a priceput, poate din cauza mea. În orice caz pentru mine pricina hotărâtoare a decepționismului ori pesimismului e alta. În articolul meu Decepționismul etc. am formulat în căteva rânduri părerea mea asupra cauzei ori cauzelor pesimismului. Și aceste rânduri, pentru mai mare siguranță, le-am subliniat. Iată-le: „Pricina decepționismului nostru, a decepționismului poeților noștri, obârșia lui, sunt anomaliile societății burgheze. Pricina boalei veacului e starea patologică a civilizațiunii burgheze”.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
Comenteaza! »

Ne gândim adesea la favorizare și prejudecată ca fiind înrădăcinite în ignoranță. Dar așa cum încearcă psihologul Paul Bloom să arate, prejudecata este adesea firească…chiar morală. Cheia este, așa cum spune Bloom, de a înțelege modul cum lucrează înclinațiile noastre – astfel încât să preluăm controlul când sunt greșite.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Prelegeri, TED, Video
Comenteaza! »

Valeriu Butulescu a participat recent, ca invitat, în plină campanie electorală, la Alicante, la Săptămâna Culturii Române din Spania. Nu s-a dus fără rost. În Aula Magna a Universităţii, s-a lansat cartea sa „Aforismos” în limba spaniolă. În discursul său, ieşind din perimetrul literar, Butulescu a lansat, puţin ironic, adică în nota sa obişnuită, o deviză curajoasă „Români fără frontiere”, preluată de agenţiile noastre de presă. Dar nu s-a prea auzit, sufocat de tumultul alegerilor. El se referea şi la aforismele lui care, iată, continuă să apară, ignorând frontierele. Dar şi la numărul mare de emigranţi români, din zona occidentală a Europei. La întoarcere, scriitorul ne-a acordat acest interviu neconvenţional.

23 voturi

Încarc...

Publicat de Marian Boboc in Aforisme, Cărţi, Interviuri
1 comentariu »