Search Results

 24 octombrie 2016

Imago

Editura Humanitas Fiction organizează la Librăria Humanitas de la Cişmigiu joi, 27 octombrie 2016, ora 19:00, o întâlnire eveniment cu Ludmila Uliţkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului „Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei” la Editura Humanitas Fiction, tradusă de Gabriela Russo. La lansare participă, alături de Ludmila Uliţkaia, scriitoarea şi criticul literar Ioana Pârvulescu, traducătoarea romanului Gabriela Russo şi Ioan Stanomir, scriitor, publicist şi politolog. Întâlnirea este moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.

invit_27oct2016

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 20 octombrie 2016

„Ora de carte” la Antipa

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și editura Nemira invită copiii cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani să participe la „Ora de carte”, un program educațional desfășurat în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2016 la Muzeul Antipa. Participarea la aceste ateliere este gratuită.

lectura-antipa

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 18 octombrie 2016

România a câştigat toate premiile la Gala „Angelus” 2016

Sâmbătă, 15 octombrie 2016, la Teatrul Muzical Capitol din Wrocław, Polonia, a avut loc Gala celei de-a unsprezecea ediții a decernării Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS. România, prin Varujan Vosganian și „Cartea șoaptelor” și-a adjudecat toate premiile decernate cu această ocazie: Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” și Premiul pentru Cea mai bună traducere. Autoarea versiunii în limba polonă a „Cărții șoaptelor” este Joanna Kornaś-Warwas, iar editura poloneză care a publicat volumul este Książkowe Klimaty. Scriitorul și traducătoarea au fost prezenți la festivitate, primind premiile din partea primarului orașului Wrocław, Rafał Dutkiewicz, și a președintelui Juriului ANGELUS 2016, prof. Mykoła Riabczuk.

angelus-2016

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 12 octombrie 2016

„Personalitatea şi morala în artă” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Dl Maiorescu a publicat în “Convorbiri” două critici literare, una în numărul din septembrie și alta în cel din aprilie. Cea dintâi asupra comediilor dlui Caragiale, un fel de răspuns criticilor făcute acestor comedii, și a doua “Poeți și critici”, un fel de răspuns celor ce critică pe Alecsandri. Amândouă articolele au fost primite cât se poate de bine de întreaga presă română și unele ziare chiar le-au reprodus, lăudând importanța și însemnătatea lor. Nu putem decât să ne bucurăm, și pentru că dl Maiorescu a scris aceste critici, și pentru că ele au fost atât de bine primite de publicul cititor, care știe să prețuiască cunoștințele literare și talentul de critică al autorului. Dar nici numele autorului, nici primirea cea bună din partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale, pentru că părerile autorului sunt în unele privințe protivnice părerilor noastre și pentru că autorul ia la vale unele idei ce ne sunt scumpe și pe care trebuie să le apărăm. Cititorii noștri nu ne vor bănui dacă ne vom opri cam mult la analiza unor fraze, argumentări, încheieri logice, așa de numeroase în micile articole ale dlui Maiorescu; căci citind scrierea noastră până la sfârșit, vor vedea că eminentul critic atinge chestii nespus de însemnate și prețioase.

Începem cu articolul asupra comediilor dlui Caragiale. Am zis că într-însul sunt multe păreri, pe care nu le primim deloc, dar trebuie să mai adăugăm că sunt altele, cu care ne unim în totul, ba sunt și unele rostite chiar de noi în articolul ce am scris asupra dlui Caragiale. Și noi zicem că „lucrarea dlui Caragiale este originală”, si noi credem despre comediile lui „că pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi” și că autorul a fost în dreptul său când și-a ales acel strat social, care, după noi, are însemnătate mult mai mare decât cred unii critici, și chiar decât pare a crede dl Maiorescu. Și noi zicem, de asemenea, că scrierile dlui Caragiale sunt mult mai pe sus decât melodramele franceze și dramele istorico-patriotico-naționale. Ne unim și cu ideea că „«trivial» este o impresie relativă din lumea de toate zilele, ca și «decent» și «indecent»” (se înțelege, nu trebuie exagerat sensul acestei fraze care ar putea îndreptăți orice pornografie). Și dacă criticul ar fi scris numai atâta, am putea să ne bucurăm că suntem de aceleași păreri, și cu atât mai mult, cu cât multe din ele le spusesem mai dinainte în Contemporanul. Dar criticul nu se mulțumește numai cu atâta, cu analiza scrierilor dlui Caragiale, ci, în scopul de a le apăra, se aruncă în teorii înalte asupra moralei în artă și tocmai aceste generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: „Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește”. Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: „Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtă vreme este stăpânit, să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale”. În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 11 octombrie 2016

Hurts

Videoclipul cântecului interpretat de Emeli Sandé

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 6 octombrie 2016

Fata din tren

Ecranizarea bestseller-ului omonim semnat de Paula Hawkins, care la nivel mondial s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare, filmul „Fata din tren” („The Girl on the Train”) are premiera pe marile ecrane vineri, 7 octombrie 2016, atunci când Emily Blunt poate fi urmărită ca protagonistă a mult-aşteptatului thriller. Fenomenul care a încântat milioane de cititori îşi face acum drum către marile ecrane, în regia lui Tate Taylor (care a realizat şi „Culoarea sentimentelor”), alături de o distribuţie din care mai fac parte şi Rebecca Ferguson, Haley Bennett, Justin Theroux, Luke Evans, Allison Janney, Edgar Ramirez, Lisa Kudrow şi Laura Prepon.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'san'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii