Pe 1 ianuarie 2010 are premiera în cinematografele din România filmul „Vechi tovarăşi” („Old Dogs”), una dintre cele mai reuşite comedii pe care le-am văzut în ultima vreme, cu o distribuţie de excepţie. O să trec elegant pentru miza tipic americană a filmului şi peste finalul previzibil al unei comedii romantice; e ca la oamenii pe care îi iubiţi – dacă luaţi defectele lor ca fiind imposibil de eliminat, vă puteţi bucura din plin de ei. În acelaşi fel, Disney mizează totul pe farmecul actorilor, pe acţiunea alertă şi pe dialogul spumos, iar rezultatul este o peliculă pentru „audienţă generală” pe care o recomandăm călduros, dacă vreţi să vă bine dispuneţi şi să vă încărcaţi bateriile. Dacă asociaţi sărbătorile de sfârşit de an cu romantismul vesel, aveţi de-a face cu un festin, iar dacă aveţi păreri bune despre Robin Williams şi John Travolta, prestaţia lor n-o să vă dezamăgească. Pe mine m-a surprins asocierea celor doi (care au mai jucat împreună doar în 1998, într-un film rămas obscur), dar trebuie să recunosc faptul că efectul este unul excelent. Ne-am tăvălit de râs în sală la vizionarea de presă – eu şi câteva zeci de oameni, şi am hohotit aproape tot timpul filmului, în aşa fel încât la final aveam încremenit pe faţă un râs asemănător cu efectul secundar al pastilelor din film. Cei care-l vor viziona, vor înţelege.
Viaţa lui Cincinat Pavelescu s-a desfăşurat între 28 octombrie 1872 şi 30 noiembrie 1934, când îşi dă obştescul sfârşit în Urbea Braşovului. Pentru urmaşi el trăieşte însă şi în prezent şi va trăi încă multă vreme, prin opera sa literară, ca poet de seamă şi epigramist de primă mărime, cu deosebite merite în literatura română şi mai ales în impunerea epigramei ca specie de sine stătătoare.
Elis Râpeanu, doctor în filologie, scria în cartea sa „Epigrama în literatura română”, apărută în Editura Dealul melcilor, Braşov, 2001, pg p.224, despre epigramă că „o dată cu Cincinat Pavelescu această specie atinge culmea. Când vorbim despre Cincinat Pavelescu şi despre Păstorel Teodoreanu, vorbim de condiţia epigramei româneşti, datorată creaţiei lor, aportului deosebit la dezvoltarea ei, puterii de înrâurire pe care au avut-o asupra urmaşilor.”
În pagina de arte a ediției de duminică, 29 decembrie 2009, a cotidianului american The New York Times, cea de-a patra ediție a Festivalului de Film Românesc din New York organizat de Institutul Cultural Român din New York în parteneriat cu TIFF și Tribeca Film Festival este singurul eveniment recomandat în agenda cinematografică a săptămînii viitoare. Festivalul, intitulat „4 Years, 3 Days and 2 Decades Later”, a fost inclus și în topul celor cinci evenimente culturale recomandate de emisiunea SundayArts a canalului public de televiziune Thirteen.
Aventurile Veronicăi sunt acum disponibile pe DVD remasterizate, optimizate pe imagine şi sunet. Cele mai cunoscute şi mai îndrăgite filme româneşti pentru cei mici, „Veronica” şi „Veronica se întoarce”, pot încânta acum ale noi generaţii de copii. Uimitorul success de public (nestins de aproape patru decenii), multitudinea premiilor acordate, face ca „Veronica” să rămână un film de referinţă în cinematografia pentru copii. La recentele proiecţii organizate în Franţa şi Germania, pelicula s-a bucurat de aceleaşi elogioase aprecieri.
Aniversarea a o sută de ani de la naşterea lui Eugene Ionesco va fi sărbătorită în cadrul ediţiei a XV-a a Festivalului Naţional Studentesc de Teatru al Absurdului „Eugene Ionesco„, ediţie care se va desfăşura în perioada 27 – 29 noiembrie 2009 la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti. Festivalul „Eugene Ionesco” este un eveniment unic în peisajul teatral românesc, un proiect tradiţional al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, dedicat exclusiv genului de teatru al absurdului, gen teatral a cărui consacrare este legată de numele dramaturgului de origine română. Este un proiect iniţiat de Teatrul Studenţesc Podul (regizor Cătălin Naum) căruia i s-a alăturat Compania de Artă Studio 24 (regizor Mihai Serghei Todor), ambele formaţii reprezentative ale Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.
De ce Eugene Ionesco? Pentru că, aşa cum spune regizorul Cătălin Naum, „Eugene Ionesco şi-a păstrat tinereţea, curiozitatea de a descoperi şi, ceea ce este cel mai important în dramaturgia lui, nu a dărâmat tradiţii culturale, ci, însuşindu-şi marea experienţă a omului în trecerea lui prin aceasta efemeră existenţă, a adăugat încă o cărămidă la uriaşa construcţie pentru care a fost creat omul.” Şi pentru că, adaugă şi regizorul Mihai Lungeanu, vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Eugen Ionescu” din Slatina, „avem nevoie urgentă de privirea pătrunzătoare şi necruţătoare a celui care a înţeles că a avea pertinenţa şi curajul de a spune „NU” înseamnă a-ţi asuma libertatea de gândire, simţire şi trăire…”
Vineri, 27 noiembrie 2009, are loc premiera în România a mult aşteptatului film „Saga Amurg: Lună nouă” („The Twilight Saga: New Moon”), în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light, Starplex, Cityplex, Cinema City (Cluj, Iaşi, Timişoara, Piteşti, Bacău, Cotroceni), Odeon Cineplex (Cluj) şi Lotus (Oradea). Suspansul şi pasiunea care au transformat „Amurg” într-un adevărat fenomen, se continuă cu multe personaje noi, mai multă acţiune, secrete străvechi şi mistere adânci.
Seria „Amurg” are o destinaţie clară în ceea ce priveşte publicul: adolescenţii şi tinerii. Ideile pe care le prelucrează sunt acelea specifice unei anumite vârste a fiinţei noastre, aceea când trăieşte în fantezie, caută pericolul şi îl savurează, crede în miracole şi în iubiri interzise, dar şi în atotputernicia lor. Pasiunea pentru personaje din zona pe care adulţii o numesc „dark”, pentru creaturi fantastice, dar şi gustul pericolului sunt pe deplin satisfăcute aici, iar incompatibilităţile şi interdicţiile sunt rezolvate prin dispariţia oricărei urme de obedienţă. Nu e nicio îndoială că destinul îi favorizează pe cei curajoşi, iar iubirea învinge totul. Chiar şi barierele dintre forme diferite de existenţă: iubirile între oameni şi vârcolaci, sau între oameni şi vampiri sunt sarea şi piperul imaginaţiei adolescenţilor din zilele noastre.
Încarc...
