Search Results

 6 mai 2020

Fadi Chehadé & Bryn Freedman: Ce pot face cetățenii obișnuiți pentru a avea un cuvânt de spus în reglementarea internetului

Arhitectul IT Fadi Chehadé a contribuit la alcătuirea infrastructurii care reglementează internetul, adică lucruri esențiale precum sistemul de nume de domeniu (DNS) și standardele adreselor IP. Astăzi, el se concentrează pe identificarea de modalități prin care folosirea internetului să fie un avantaj pentru societate, și nu o amenințare. Într-o scurtă conversație cu Bryn Freedman, curatorul Institutului TED, Fadi Chehadé aduce la lumină subiecte ca războiul tehnologic dintre lumea occidentală și China, felul cum companiile IT ar putea folosi puterea pe care o au pentru a influența în bine societățile și economia, sau ce pot face cetățenii obișnuiți pentru a avea un cuvânt de spus în reglementarea internetului.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 mai 2020

„Rățușca cea urâtă” de Hans Christian Andersen

Hans Christian AndersenEra vreme frumoasă. Era vară, holdele erau galbene, ovăzul verde, fânul era clădit în căpițe și cocostârcul se plimba pe câmp cu picioarele lui lungi și roșii și clămpănea pe egiptenește, fiindcă limba asta o învățase de la maică-sa.

De jur împrejurul ogoarelor și al pășunilor erau păduri mari și în mijlocul pădurilor heleșteie adânci. Ce frumos era pretutindeni! Pe locurile acestea era un conac vechi, înconjurat de șanțuri adânci; de la ziduri până la apă găseai tot bălării, așa de înalte, încât unui copil, stând în picioare printre ele, nu i s-ar fi văzut capul. Și erau așa de dese și de încâlcite, că te puteai rătăci prin ele ca-n pădure. În bălăriile acestea ședea o rață în cuibar și clocea; până să iasă puii, rața se plictisea grozav; nimeni nu venea să vadă ce mai face; celelalte rațe mai bine se plimbau pe apă decât să vie până aici sus, să se așeze sub un brusture și să stea de vorbă cu dânsa.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 4 mai 2020

Coloana Timpului

Când ajungi la Politehnica din București, venind dinspre Splaiul Independenței, vei vedea în fața clădirii rectoratului o coloană care seamănă, în mare măsură, cu inegalabila operă de artă a lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu. Datorită acestei asemănări, nici nu s-a bucurat de prea multă atenție din partea privitorilor care au trecut pe lângă ea. De altfel, nici gorjenii n-au prea înțeles, o lungă perioadă de timp, ce valoare estetică și simbolică are coloana lui Brâncuși, numind-o, peiorativ, „Sula lui Tătărăscu”.

Revenind la coloana din Politehnică, realizată de sculptorul P. Badiu în 1990, sub denumirea „Coloana Timpului” (în paranteză, „Joc cu infinitul”), voi încerca să explic interpretarea mea estetică și simbolică asupra acestei opere de artă. Această interpretare se bazează pe observația că opera sculptorului P. Badiu conține un șir de elemente geometrice care se repetă după o altă logică decât cele din „Coloana Infinitului” de la Târgu Jiu.

Coloana timpului, autor P. Badiu, 1990

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 1 mai 2020

Iseult Gillespie: De ce ar trebui să citim „Copiii din miez de noapte”?

Totul începe cu o numărătoare inversă. O femeie intră în travaliu pe când acele ceasului se apropie să anunțe miezul nopții. În toată India, oamenii așteptau declarația de independență după aproape două secole de conducere britanică. Exact la miezul nopții, un copil și două națiuni noi se nasc în perfect sincron. Aceste evenimente stau la baza cărții „Copiii din miez de noapte”. Iseult Gillespie explorează romanul uimitor al lui Salman Rushdie.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 30 aprilie 2020

România-Sfântul Scaun, 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Pentru a onora Centenarul relațiilor diplomatice cu Sfântul Scaun, Romfilatelia introduce în circulație marți, 5 mai 2020, emisiunea de mărci poștale „România-Sfântul Scaun, 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice”.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 29 aprilie 2020

„Povestea unei mame” de Hans Christian Andersen

Hans Christian AndersenMama stătea lângă micuțul ei copil; era foarte tristaă pentru că se temea că acesta ar putea muri. Copilașul era foarte palid, ochișorii lui erau închiși și, uneori, scotea câte o răsuflare grea, adâncă, aproape ca un oftat, iar mama se uita la el cuprinsă de o tristețe și mai mare.

Cineva a bătut la ușă, și un sărman bătrân a pășit înăuntru. Era îmbrăcat într-un strai ce aducea cu o cergă pentru cai și avea cu adevărat nevoie de un astfel de vestmânt ca să îi țină de cald pentru că era o iarnă foarte rece; întreg ținutul era acoperit de zăpadă și gheață, iar vântul era atât de ascuțit că ar fi putut tăia fețele oamenilor ieșiți pe afară. Micuțul s-a trezit pentru un moment, iar mama, văzând că bătrânul tremură de frig, s-a ridicat și a pus o mică cană de bere pe sobă pentru a se încălzi. Bătrânul s-a așezat pe fotoliul balansoar, iar mama și-a tras un scaun aproape de el, s-a uitat iarași la copilul ei bolnav, ce continua să respire greu, și l-a prins de mâna lui micuță. „Crezi că va rămâne la mine, nu-i așa?” a zis ea. „Desigur că Preaîndurătorul Dumnezeu nu îl va lua de lângă mine.”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'duce'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii