Luni, 11 mai 2009, Teatrul Odeon şi Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” prezintă un nou spectacol-lectură din cadrul proiectului „Dramaturgi de azi la Odeon”: „Allegretto Albania” de Stefan Çapaliku, în regia lui Cristian Dumitru. Distribuţia este alcătuită din Mugur Arvunescu, Irina Mazanitis, Relu Poalelungi, Nicoleta Lefter, Mircea N. Crețu, Cătălina Mustață, Dimitrii Bogomaz, Marian Lepădatu.
La spectacol sunt invitaţi dramaturgul Stefan Çapaliku şi dr. Luan Topciu de la Ambasada Republicii Albania la Bucureşti. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Sâmbătă, 28 februarie, şi duminică, 1 martie 2009, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon au loc primele reprezentaţii ale spectacolului „Epopeea lui Ghilgamesh”, în versiunea teatrală a lui Dragoş Galgoţiu.
Regizorul Dragoş Galgoţiu a declarat: “Ceea ce mă atrage, ceea ce m-a atras să fac Ghilgamesh pe o scenă de teatru, ceea ce mi s-a părut enorm de seducător în prima poveste scrisă a lumii, povestea în care cineva caută fericirea, se ia la bătaie cu imposibilul, apoi e tulburat de moarte şi vrea nemurirea, vrea mereu ceva imposibil, ceea ce m-a atras e posibilitatea de-a trăi sau de-a retrăi pe scenă un vis al omenirii, unul dintre visele pe care le avem în noi, e desenat în noi, e scris în carne sau în suflet, nu e un vis personal, nu e o dorinţă personală, e mai intens, mai dureros, mai adânc înauntru, trăieşte în noi, e ca un secret mare, e ceva care animă iraţional gesturile multor oameni, îi împinge spre ceva necunoscut, tulburându-i…”
Chimia românească, chiar dacă nu a vânat niciodată un Premiu Nobel, a avut, totuşi, unele realizări. Ar fi mare păcat să o reducem la chipul tâmp al Elenei Ceauşescu, exponentul ei emblematic. În schimb, alchimia noastră e pe nicăieri. Românul nu şi-a bătut niciodată capul să facă aur din resturi menajere. Ştia că e zadarnic. Chiar dacă ar fi reuşit, nu era chip să-l păstreze. Că veneau imediat după el turcii, ruşii, tătarii. Alchimia carpato-dunăreană s-a oprit la zeama de ţuică. Cazanul de fiert prune este cea mai sofisticată maşină cu abur zămislită de ingineria noastră populară. Dar astăzi e pe cale de dispariţie…
Uniunea Europeană ne ajută să scăpăm de unele obiceiuri proaste, denumite popular tradiţie. Gata cu guiţatul ritual din Ajunul Crăciunului, gata cu măcelul bestial al mieilor pascali, gata cu jelitul morţilor în sufragerie! Europa nu glumeşte. Are norme pentru orice şi dacă în mod premeditat calci o broască gestantă, te poţi alege cu dosar penal. Încearcă numai să spui nu Europei, că te loveşte în moalele capului cu prima clauză de salvgardare ce-i cade în mână. Dar cazanele…
Mircea Baniciu va concerta pe 3 decembrie 2008 la Sala Palatului într-un spectacol eveniment, alături de câţiva dintre cei mai buni prieteni ai săi. Invitaţii săi vor fi: Ioji Kappal, Costin Petrescu, Mircea Vintilă, Marius Batu, Ioan Gyuri Pascu şi Ana Baniciu. În cadrul acestui spectacol, artistul îi va avea alături pe cei de la trupa Pacifica, în componenţa: Teo Boar, Cristi Iorga, Marian Mihailescu şi Vlady Cnejevici.
Teatrul Ariel a anunţat premiile Bursei de texte noi româneşti DRAMAFEST 2008. Juriul de premiere, format din Theodor Cristian Popescu (regizor, preşedintele juriului), Sorin Crişan (critic şi teoretician de teatru, profesor al UAT – Tg. Mureş), Alina Nelega (dramaturg) şi Diana Popdan (ziaristă radio), a decis să împartă premiul Dramafest-E-ON, în valoare de 10.000 RON, între patru dintre nominalizaţi. Aceşti sunt: Mihaela Iancu (pentru piesa „Pe mâine”), Dan Lungu (pentru piesa „La mulţi ani! Parcă aşa se spune!”), Mugur Grosu (pentru piesa „Black out”) şi Viorel Cojanu (pentru piesa „You tube – O fată nebună”).
20 autori din 11 ţări vor participa, în perioada 2-5 octombrie 2008, la cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Oskar Pastior” Sibiu 2008.
Festivalul stă sub semnul operei de o viaţă a poetului german Oskar Pastior, care s-a născut la Sibiu/Hermannstadt şi ar fi împlinit, în octombrie 2007, 80 de ani. Dispariţia sa fizică, în 2006, a pus capăt unei cariere literare de excepţie, încununată de cele mai răsunătoare succese. Creaţia sa lirică, activitatea susţinută de traducător, precum şi strădaniile sale de reunire a creatorilor într-o reţea europeană, dau dimensiunea spirituală a celui care a preferat să schimbe turnul de fildeş pe mult mai profitabila prietenie şi solidaritate. Pentru cei care l-au cunoscut, moştenirea lui Oskar Pastior înseamnă nu doar opera sa, ci şi anumite consensualităţi şi afinităţi poetice împărtăşite de toţi, în egală măsură. Încă de acum doi ani, Oskar Pastior şi-a dorit să vadă la Sibiu un festival internaţional de poezie care să înlesnească apropieri, prietenii şi legături între poeţi români şi străini, între publicul român şi poezia contemporană internaţională.
Încarc...
