Miercuri, 4 noiembrie 2009, are loc la Accademia di Romania din Roma lansarea cărţii “Il Nimbo di Rugiada”/”Nimbul de Rouă”, volum format dintr-o selecţie de poezii de Grigore Vieru. Acestea sunt traduse în limba italianã de Valentina Corcodel, Tatiana Ciobanu şi Claudia Lupaşcu, ediţia fiind îngrijită de Francesco Baldassi, apreciat poet italian. Volumul a fost publicat în 2009 în Republica Moldova de editorul Ana Manole, în timp ce ideea de a traduce din opera lui Grigore Vieru s-a nãscut în ianuarie 2009, imediat după moartea tragicã a poetului.
Acest volum de traduceri în limba italiană are ca scop aducerea în Europa a vocii intelectualităţii basarabene, conştiente de rãdãcinile sale latine şi europene. Rănită de istorie, aceastã apartenenţă la spiritualitatea românească poate fi vindecată doar printr-un dialog cultural neîncetat.
Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, şi crăia istuilalt la o altă margine. Şi apoi, pe vremile acelea, mai toate ţările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate şi de aceea nu se putea călători aşa de uşor şi fără primejdii ca în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii.
La Humanitas Multimedia a apărut varianta audio a nuvelei „Dama de pică” de Aleksandr Puşkin, după traducerea lui Eusebiu Camilar, în lectura lui Victor Rebengiuc.
Dostoievski spunea:
Suntem nişte pigmei în comparaţie cu Puşkin. Nu mai există printre noi un asemenea geniu. Ce frumuseţe, ce vigoare are fantezia lui! Am recitit de curând Dama de pică. Ce fantezie!… Cu o analiză subtilă el a urmărit toate mişcările lui Hermann, toate chinurile lui, toate speranţele şi, în sfârşit, neaşteptata şi îngrozitoarea lui cădere.
Încerc să dibuiesc crăpăturile din lutul fiinţei mele prin care apele bogate şi fertile ale tristeţii de odinioară s-au pierdut într-un subteran abscons, lăsându-mi un sentiment de uscăciune dureroasă. De parcă însăşi viaţa mea s-ar fi scurs într-acolo, trăind în afara mea şi a timpului meu, fericită si liberă, despovărată de mine însămi.
Mă aşez la masa tăcerii şi împrăştii cu palma toţi oamenii pe care i-am întâlnit, ca pe un pachet de cărţi de joc. Nu ştiu să ghicesc în cărţi. Simt doar pe gura unora respirând moartea, şi boala, şi nefericirea. Simt în ochii altora căldura vieţii, şi bucuria, şi dragostea. Unii sunt vrăjitori ai cuvintelor deşarte, jongleri cu bile din sticlă colorată, alţii sunt vrăjitori ai inimii. Apropierea unora, ca o adiere de primăvară, mă face să mă deschid spre lumină; în preajma altora mă închid instinctiv, asemeni unei flori la căderea serii, fără să doresc să mai am reflexul înfloririi odată cu prima rază de lumină. Unii irump strălucitor în viaţa mea şi se sting fulgerător, ca un foc de artificii într-o singură noapte; alţii, aidoma licuricilor, îmi rămân luminiţe de veghe pe tot parcursul vieţii .
La Humanitas Multimedia, Răzvan Vasilescu dă grai pentru „Mantaua” lui Nikolai Vasilievici Gogol, după traducerea lui Eusebiu Camilar.
Faceţi cunoştinţă cu Akaki Akakievici, cel mai mărunt funcţionar din lume, fără ambiţii, fără dorinţe, căruia o întâmplare extraordinară îi dă viaţa peste cap: mantaua sa veche nu poate fi reparată; trebuie, chiar trebuie să-şi facă una nouă. Nu pare un fapt neobişnuit, dar pentru Akaki Akakievici este. Şi câte alte întâmplări neaşteptate pornesc de aici, tocmai când credeam că nu ne mai miră nimic!
Unul dintre puţinii actori cu un succes fulminant atât la publicul feminin, cât şi la cel masculin, Gerard Butler intră în lumea gamerilor din 25 septembrie 2009, odată cu lansarea pe marile ecrane a celui mai şocant action thriller: „Gamer – Jocul supravieţuirii”. Controversatul film cu Gerard Butler, Chris „Ludacris” Bridges, Michael C. Hall, Kyra Sedgwick şi Amber Valletta în rolurile principale, este adus în România de către MediaPro Distribution în format digital, în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Starplex, Odeon Cineplex (Cluj, Cinema City (Cluj, Timişoara, Piteşti), Băneasa Drive-In.
Încarc...
50 voturi
6 voturi