24 aprilie 2019
Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă…
Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vânt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde.
Poate mireasma asta ce stăpânea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită.
Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvârlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit.
Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Memorii
5 februarie 2019
Ionuț Caragea a câştigat în Franţa Premiul pentru poezie „François-Victor Hugo” (fiul lui Victor Hugo), oferit de Societatea Poeţilor Francezi (Société des Poètes Français). Volumul premiat se numeşte „Mon amour abyssal”, a fost publicat în 2018 la editura Stellamaris din Brest, Franţa, și a fost tradus din română în franceză de Amalia Achard, în colaborare cu Pierre-Yves Roubert, lector și corector. Prefața a fost semnată de reputatul critic literar francez Jean-Paul Gavard-Perret, iar referințele critice din volum sunt semnate de prof. univ. dr. Jean-Paul Gavard-Perret, prof. univ. dr. Jacques Bouchard (Canada) și prof. univ. dr. Constantin Frosin (România).
Continuare »
Încarc...
Publicat de 0ana6yne in Cărţi, Poezii, Ştiri
8 ianuarie 2019
Citatepedia.ro creşte rapid. N-ar fi de mirare ca la sfârşitul anului să avem un nou record în acest sens.
Numărul de autori a depăşit 28.000. Desigur, acest număr creşte din ce în ce mai lent. Chiar şi pentru un cititor avid, este greu de imaginat un număr atât de mare de autori. Oricum, mai este loc de creştere şi ar fi ideal ca Citatepedia să includă măcar câte o frază de la fiecare scriitor.
Spor la găsit citate bune!
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
19 decembrie 2018
Iată că ceea ce părea irealizabil cu ceva vreme în urmă s-a întâmplat: Micheleflowerbomb a fost depăşită în topul editorilor. Cornelia Georgescu şi-a făcut un cadou de ziua de naştere – care este astăzi, La mulţi ani! -, urcând pe prima poziţie. Desigur, această performanţă nu s-a întâmplat peste noapte – adaugă de aproape 10 ani. Perseverenţa sa este de-a dreptul impresionantă.
Diferenţa dintre cele două principale participante este mică acum. Fiecare a adăugat peste 57.000 de texte la Citatepedia.ro şi merită în egală măsură aplauzele noastre. Cine va conduce clasamentul în viitor, rămâne să vedem.
Citatepedia.ro mai are foarte puţin până la schimbarea de prefix. Oare ne va aduce Moşu’ acest eveniment?!
Încarc...
Publicat de Lucian Velea in Noutăţi despre site
14 august 2018
Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini.
Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente.
Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormali” au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație…
„Sfinxul” își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine…”
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Impresii despre cărţi
2 august 2018
Mizeria umană e atât de mare, încât degeaba te mai miri. Degeaba te mai întristezi. Degeaba (poate) te mai scandalizezi. De ea nu ai pur și simplu unde te ascunde. Iar de-ai vrea cumva să fugi de efectele ei, tot degeaba. Mizeria umană se află în toate, o poți găsi până și în rarele colțuri morale ale naturii umane, pe care nu doar că reușește cu brio să le paraziteze, ceea ce încă ar fi… acceptabil, dar cărora le preschimbă chiar și natura fundamentală, chiar și rolul, trecându-le, în mod pervers, în rândul cauzelor producătoare de urâtul divers ce-l definește pe om.
Și astfel ajungi la concluzia întoarsă pe dos că, de fapt, mizeria umană s-a născut nu și din mai multă mizerie umană, ci exact din opusul său, din absența ei, din partea infimă a naturii umane care nu o cunoaște.
Ce exemplu să dau (căci ele sunt cu nemiluita)?
Continuare »
Încarc...
Publicat de Patrick Călinescu in Eseuri
