La mai bine de 500 de ani de la creație, tabloul „Mona Lisa” al pictorului Leonardo da Vinci este probabil unul dintre cele mai celebre tablouri din lume. Mulți savanți îl consideră o operă de artă absolută a perioadei Renascentiste, dar istoria este plină de tablouri mărețe. Așadar, cum a reușit acest tablou să depășească cu mult faima dobândită de alte opere de artă precedente? Noah Charney analizează factorii care au dus la nașterea unei senzații mondiale. [Regizat de by Avi Ofer, narat de Addison Anderson, muzică de Stephen LaRosa]
Mădălina Coca, finalista concursului Vocea României, a revenit cu o piesă nouă, intitulată „Vocea mea”, a treia piesă proprie din repertoriul artistei. În 2019, artista a lansat primul său single, „Lume lume”, o piesă de dragoste, iar pe timpul pandemiei, artista a scris în colaborare cu o producătoare spaniolă piesa „Survivor”, o piesă despre puterea de a merge mai departe și de a spera atunci când lucrurile par imposibile.
„The apparition of these faces in the crowd; / Petals on a wet, black bough.”
(„Toate aceste chipuri fantomatice în mulțimea pestriță; / Ca petalele pe neagra și jilava ramură-mamă.”)
„Într-o stație de metrou” de Ezra Pound. Fără verbe, poemul devine staționar, iar viața ia forma unui tren de metrou oprit în stație, fețele călătorilor devenind fantome ale momentului; instantaneul reprezintă, așadar, viața. Folosirea petalelor de floare ca imagine metaforică dezvoltă proiecția, implicând forțe naturale care înfrumusețează realitatea obiectivă, conștientizând existența ei temporară. Ezra Pound a redus o experiență cotidiană din metroul parizian la esența sa, în stilul unui haiku japonez. În stilul, dar nu forma (unui haiku): în general nu cred în coincidențe, dar cu atât mai puțin în acest caz, când număr 14 cuvinte în poem, iar un haiku standard are 17 silabe!
Imagine Dragons a lansat piesa „Bones”. O examinare spirituală a vieții și a morții, cântecul explodează cu un refren molipsitor care celebrează scânteia intangibilă care ne aprinde ființele.