O întâlnire culturală dedicată comunității foștilor locuitori ai insulei Ada-Kaleh este organizată, conform tradiţiei, sâmbătă, 13 aprilie 2019, la Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, Turcia. Evenimentul are loc de la ora 13:30 și aduce în prim plan și un film documentar relevant – „Povestiri din Ada-Kaleh” („Adakale Sözlerim Çoktur”). După vizionare, urmează o sesiune Q&A, în prezența regizorului Ismet Arasan.
Continuare »
fără voturi
Încarc...Editura Humanitas invită pasionații de lectură la Librăria Humanitas de la Cișmigiu marți, 22 ianuarie 2019, la ora 19:00, la o dezbatere pornind de la unul dintre volumele publicate recent în colecția de știință, „Matematica zeilor şi algoritmii oamenilor” de Paolo Zellini. Invitații la întâlnire sunt Liviu Ornea, profesor universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea București și traducătorul volumului, Dana Jalobeanu, conferențiar universitar, doctor în filozofia științei și director de programe la centrul de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene, Universitatea din Bucureşti, Vlad Zografi, coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Daniel Oltean, procuror DIICOT și teatrolog, a oferit UNITER-ului, pentru concursul Cea mai buna piesă românească a anului 2017, și, cu această ocazie, Teatrului Național din București, piesa românească capabilă să suscite un interes deosebit. Titlul ei este „50 de secunde”, iar premiera are loc pe 13 și 14 decembrie 2018, la Sala Atelier, de la ora 20:00, în regia lui Eugen Gyemant. Dau viață complicatului joc ce se desfășoară preponderent în labirintul surprinzător al minții actorii Alexandru Voicu (fiul), Lucian Iftime (procurorul criminalist) și Diana Dumbravă (mama). Scenografia este semnată Mara Nicola, muzica originală aparține lui Alexei Țurcan, iar regizorul Eugen Gyemant se află la prima sa montare la TNB.
Continuare »
1 voturiÎncarc...Centrul de Studii Internaţionale şi Drepturile Omului din cadrul Institutului Transfrontalier de Studii Internaţionale şi Justiţie Penală al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, cu colaborarea Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, a Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din Bucureşti al Academiei Române, Associazione degli Studiosi di Diritto Internazionale ed Europeo din Roma, Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademiei di Romania din Roma, Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Centrului de Documentare Europeană de la Universitatea „Dunărea de Jos”, organizează Colocviul italo–român „Romania şi Italia. Cultura comună a memoriei ultimilor 100 de ani. Memorie şi identitate în dialogul româno–italian: spaţii simbolice, aspecte juridice, istorice şi filosofice”, ale cărui lucrări pe secţiuni se desfăşoară vineri, 26 octombrie 2018, şi sâmbătă, 27 octombrie 2018, fiind găzduite de Fondazione Ugo Spirito e Renzo De Felice di Roma, în edificiul din Piazza delle Muse nr. 25 (Roma, Italia).
Continuare »
fără voturiÎncarc...
Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.
Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Drama istorică „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marius Manole în rolul lui Ştefăniţă Vodă are premiera în zilele de 6 şi 13 martie 2018, de la ora 19:00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti. În distribuţia spectacolului, alături de Marius Manole, alte nume cunoscute ale trupei TNB, precum și mai tineri colegi. Ana Ciontea, Afrodita Androne, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Rodica Ionescu, Dorin Andone, Dragoș Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piștereanu, Ionuț Toader, Mihai Munteniță așteaptă publicul la premieră. Coregrafia este condusă de Florin Fieroiu.
Continuare »
fără voturiÎncarc...Contact | Publicitate | Termeni de utilizare | Cookies
