12 decembrie 2018

50 de secunde

Daniel Oltean, procuror DIICOT și teatrolog, a oferit UNITER-ului, pentru concursul Cea mai buna piesă românească a anului 2017, și, cu această ocazie, Teatrului Național din București, piesa românească capabilă să suscite un interes deosebit. Titlul ei este „50 de secunde”, iar premiera are loc pe 13 și 14 decembrie 2018, la Sala Atelier, de la ora 20:00, în regia lui Eugen Gyemant. Dau viață complicatului joc ce se desfășoară preponderent în labirintul surprinzător al minții actorii Alexandru Voicu (fiul), Lucian Iftime (procurorul criminalist) și Diana Dumbravă (mama). Scenografia este semnată Mara Nicola, muzica originală aparține lui Alexei Țurcan, iar regizorul Eugen Gyemant se află la prima sa montare la TNB.

Spectacolul „50 de secunde” este o investigație lucidă și tandră asupra minții umane, un spectacol despre ce se întâmplă în noi, atunci când nu suntem atenți, și despre grija pe care trebuie să o purtăm gândurilor noastre.

În biroul unui procuror criminalist, ancheta este în plină desfășurare. Asta deși, din punct de vedere juridic, totul este limpede, iar cazul ar putea fi trimis deja în judecată. Cel puțin, asta spun documentele, probatoriul, procedura penală.

Cu toate astea, un procuror se încăpățânează să deslușească mecanismele întortocheate ale minții unui tânăr care și-a recunoscut deja vina. Întrebarea este: de ce? Cazul e soluționat, dosarul de probe e complet, faptele sunt clare, iar declarațiile lămuresc totul.

Însă, dincolo de administrarea probelor, rămâne întâlnirea dintre doi oameni și poveștile lor, pentru că nu întotdeauna victimele sunt doar cele menționate în procesul-verbal.

Cu pasiune pentru detalii și inspirat de fapte reale, Daniel Oltean, un autor cu totul special, privește oamenii cu atenție, cu duioșie și înțelegere, făcând o expertiză dramaturgică amănunțită a tuturor incertitudinilor noastre. Împreună cu actorii din distribuție, regizorul Eugen Gyemant asamblează scenele de neliniște, umor, poezie, cinism și frici nerecunoscute într-un puzzle pe care trebuie îl completăm singuri. Pentru că piesele-cheie se ascund în spatele cuvintelor, într-o lume în care iubirea pare să nu mai fie de ajuns.

Ritmul alert al spectacolului se construiește din tensiuni, emoții puternice și secvențe scurte, contrastante, care descriu aproape filmic relațiile umane, între fiu și mamă, inculpat și procuror, între oameni și singurătățile lor, între fiecare dintre noi și gândurile care ne copleșesc.

Un spectacol relevant despre labirintul surprinzător al minții, despre empatie, singurătate și despre punctele de sprijin pe care le căutăm în alții, atunci când în noi totul se destramă. 

Cu o frazare simplă, nervoasă și percutantă, cu o privire ce scrutează dincolo de palpabil și de cotidian, „50 de secunde” surprinde lupta de idei, zbuciumul de a-ți înțelege propriile accidente existențiale atunci când apar. Doi bărbați se analizează, în timpul desfăşurării unei anchete. Unul și-a ucis mama, vrea să recunoască asta și să se termine cât mai curând, celălalt vrea să afle adevărul, sau adevăratul făptaș, sau condițiile ce au condus la abominabila faptă. Cei doi bărbați se studiază și se investighează reciproc, deși numai unul are dreptul legal s-o facă. Rezultatul este imprevizibil. 