Search Results

 14 august 2018

„Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul” de George Topîrceanu

Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini.

Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente.

Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormali” au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație…

„Sfinxul” își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine…”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 27 iunie 2018

Jurnalul unui medic militar, 1917–1918

Editura Humanitas invită publicul joi, 28 iunie 2018, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea jurnalului, absolut inedit, al doctorului Raul Dona, scris între ianuarie 1917 şi noiembrie 1918 și publicat acum, la aproape 100 de ani de la primele însemnări, cu titlul „Jurnalul unui medic militar, 1917–1918”. Cu acuarele și desene de Niculina Delavrancea-Dona, îngrijit de Iulia Vladimirov și Viorica Milicescu. La eveniment vorbesc Viorica Milicescu, Iulia Vladimirov, istoricii Daniel Cain și Radu Tudorancea și publicistul Cristian Pătrășconiu.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 2 mai 2018

„Despre metoda şi stilul lui Proust” de Paul Zarifopol

Paul ZarifopolUna din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.

Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 aprilie 2018

Mihail Grecu – Între metaforă şi realitatea obiectivă

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Moldovei cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova prezintă publicului expoziția „Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă”, vineri, 20 aprilie 2018, ora 15:00. Expoziția este curatoriată de Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei. Prima retrospectivă dedicată celui mai proeminent artist basarabean reconstituie ansamblul demersurilor artistice ce caracterizează opera unui pictor mai puțin cunoscut publicului românesc.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 5 martie 2018

Casa de la Marginea Nopţii

Editura Humanitas Fiction așteaptă pe cei interesați la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 7 martie 2018, de la ora 19:00, la lansarea romanului „Casa de la Marginea Nopţii” de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“ de publicații prestigioase din Marea Britanie, Canada și SUA. Scriitoarea britanică Catherine Banner participă prin Skype la acest eveniment. Cartea este prezentată de Ana Barton, scriitoare, Cristina Stănciulescu, jurnalistă și Laura Câlțea, blogger cultural, iar moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se încheie cu un microrecital de canțonete al studenților Dragan Najdoski (Macedonia), Cristina Fieraru, Cătălina Marina Barbu, Octavian Ene și Do Vu Lan Nhung (Vietnam) de la Universitatea Națională de Muzică București (prin amabilitatea prof. dr. Oana Sălișteanu).


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 21 februarie 2018

Brâncuşi: Lecţia despre Infinit

Prin proiectul „Brâncuși: Lecția despre Infinit” (“A Lesson on the Infinite”), ICR New York sărbătorește împlinirea a 142 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița-Peștișani, Gorj – m. 16 martie 1957, Paris), artistul care, prin viziunea sa de maximă originalitate, a revoluționat sculptura secolului XX. 

După evenimentele de succes din ultimii doi ani, ICR New York marchează în 2018, pentru a treia oară consecutiv, aniversarea nașterii lui Brâncuși, de data aceasta printr-un eveniment-duplex, care se desfășoară în două etape, continuând excelenta colaborare, inițiată anul trecut, dintre ICR New York și The Solomon R. Guggenheim Museum din New York, pentru noua prezentare a operelor lui Brâncuși.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'ecou'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii