Scriitorii francezi clasici ne par adeseori, nouă modernilor, atât de expliciți, încât ne dau impresia că n-au deloc nevoie să fie explicați. Oamenii aceia se arată cu deosebire îngrijiți să se explice singuri. Cu băgare de seamă, ei își enunță judecățile, își definesc sentimentele, își demonstrează intențiile. Pe cât se poate, în grupuri de idei simetric dispuse, care uneori par a fi exact numărate, ca niște cifre frumoase trecute la condică pentru a fi adunate în josul feței, ori egal tăiată de pendulul neînduraților alexandrini, vorbirea clasică tinde oarecum la o simplicitate ultraelementară, la claritatea primară a propozițiilor rânduite cu didactică scumpătate în cărțile de citire. Și atât de mult pomenesc clasicii aceștia ei înșiși, direct, de claritate, simplicitate și rațională înțelegere, încât ne ispitesc a crede că pricepem și noi lucrurile de care vorbesc ei fără nici o silință, așa după cum ei se arată că înțeleg fără rest orice lucru de care mintea lor se atinge. Dar nu este în firea gândirii noastre de astăzi să creadă atât de simplu în perfecta realizare a vreunei clarități oarecare.

Tocmai plecând de la impresia aceasta inițială, noi ajungem a simți curiozitățile speciale ale literaturii de care vorbim, și acea renumită claritate însăși devine pentru noi problemă.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc?

Și care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de multiple și de încâlcite.

Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forță inițială care vrem (trebuie) să fie și generatoare, când ea însăși ține cu încăpățânare să dea din ea numai multiplicitate; are setea ultimilor, a încâlcelei și contradicției; îi trebuie multe milioane de oameni, de muște, de bureți, de jivine, de astre, și aceasta încă cu prețul suferințelor lor. Îi trebuie și „peștele-cufăr”, și peștele-fierăstrău” și are setea numărului, a distanțelor și ideilor mari, fără rost și necesitate…

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Povestiri
Comenteaza! »

„Forumul Diversității Culturale”, ediția a III-a, are loc între 9 și 11 noiembrie 2018 în București (ARCUB Gabroveni, Str. Lipscani, 84 – 90). Evenimentul, conceput ca un exercițiu de recunoștință față de minoritățile etnice care au contribuit la dezvoltarea culturală a României, aduce pe agenda publică diversitatea culturală și nevoia de valorificare a acesteia pe toate palierele sociale și culturale.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Proiectul cultural „Imaginile României. Ateliere creative despre diversitate” invită elevii de liceu din patru orașe ale României (București, Brașov, Brăila și urmează Drobeta Turnu Severin) să descopere aportul minorităților, vechi și noi, la definirea identității locurilor și comunităților de care aparțin, prin ateliere de educație care îmbină cercetarea cu arta.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Asociația MAIE își schimbă denumirea asociației, identitatea vizuală, website-ul și prezența în social media. Primul pas către o nouă identitate a însemnat condensarea numelui Asociației (Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană) în acronimul acestuia – simplu, scurt și memorabil (MAIE). Eugen Erhan, designer grafic, specialist în idenitate de brand, a realizat conceptul noii imagini a Asociației care s-a conturat în jurul ideii de dezvoltare armonioasă, pornind de la litera M (mișcare) care devine un simbol geometric pentru: creștere, ritmicitate, aliniere.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

„Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” este o cercetare și expoziție a reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur, marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, care explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalistă, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității. Proiectul este produs de PostModernism Museum și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici în perioada 1-31 august 2018, de miercuri până duminică în intervalul 10:00-18:00. Pe 23 august 2018 are loc o petrecere tematică în cadrul expoziției. Curatororul expoziției este Cosmin Nasui, iar cercetătorul istoric este Cristian Vasile.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »