„Cântecul iubirii şi morţii stegarului Christoph Rilke” – titlul sub care este, în general, cunoscut textul, este o odă închinată iubirii şi eroismului, puternic impresionistă, cu efecte muzicale excepţionale. Opera a devenit imediat o carte-cult, datorită tematicii sale legate de viaţa pământească, aşa cum este ea redusă ca importanţă pentru învăţăturile creştine. Fragmentele de mai jos fac parte dintr-o traducere aparţinând lui Eugen Jebeleanu, numită – puţin diferit – „Povestea iubirii şi morţii stegarului Christoph Rilke”.
Prologul:
…La 24 noiembrie 1663, Otto de Rilke, din Langenau-Gränitz şi Ziegra pe Linda, fu înstăpânit pe partea din moşia Linda rămasă în urma fratelui său Christoph, căzut în Ungaria; dar trebui să dea un zapis, potrivit căruia ar fi fost decăzut din avutul moştenit, în caz că fratele său Christoph (care, după actul de moarte adus, pierise ca stegar în compania baronului de Pirovano a împărătescului regiment austriac de cavalerie din Istria) s-ar reîntoarce…
Într-o bună zi, primarului i-a venit o idee strălucită, care, aşa cum se va vedea, peste mai multe secole, va da roade. El a propus Consiliului Local adoptarea unei hotărâri, prin care să se interzică locuitorilor, indiferent de condiţie socială, religie sau culoare, să mai umble goi pe stradă.
S-a lăsat pe spate, cu spătarul elastic al fotoliului, şi a fixat cu privirea un punct pe tavan, gândind cinci minute, zâmbind unei idei interioare, apoi a chemat secretara şi i-a dictat textul ce urma să fie dat la ziare, text prin care fixa o şedinţă ordinară de Consiliu.
Cvorumul fiind întrunit, a expus în cuvinte simple, de mult bun simţ, cam ce i-a trecut prin cap, rugând insistent să se consemneze în procesul verbal.
Un adevărat fenomen, filmul „Twilight” („Amurg”) a pus America pe jar şi a condus degajat box-office-ul, înregistrând în weekendul trecut încasări de peste 70,5 milioane de dolari. Cu peste 30 de milioane de dolari încasaţi doar în ziua premierei, filmul s-a clasat pe locul trei în clasamentul celor mai bine vândute bilete de cinema online din istorie, imediat după „Star Wars: Episode III – Revenge of the Sith” („Războiul Stelelor: Episodul III – Razbunarea Sith”) şi „The Dark Knight” („Cavalerul Negru”).
Eric şi Hana se strecurau cu greu prin mulţime. Cum amestecul mirosurilor, la o expoziţie de flori, dă un iz general de înmormântare, cântecele miilor de oameni-melodie, ce curgeau de-a lungul şi de-a latul străzii, luate împreună, dădeau naştere unui zgomot infernal. Ca tacâmul să fie complet, în lumea roboţilor utilitari avea loc şi o campanie electorală pentru alegerea unei noi conduceri a oraşului.
Când, în sfârşit, ajunseră în parc şi se aşezară pe o bancă, se priviră stânjeniţi. Nu pierduseră niciodată atâtea secunde preţioase, cum făceau acum, când erau împreună.
O femeie caută o carte în biblotecă. Soţul o întreabă:
– Ce cauţi, dragă?
– Ştii unde-i cartea „Cum să trăim până la 140 de ani”?
– Da, tocmai am aruncat-o…
– De ce?!
– Începuse maică-ta s-o citească!
La Editura Trei, în colecţia Fiction Connection, a apărut romanul „Sărutări de cinema” de Eric Fottorino, câştigător al Premiului FEMINA, traducere din limba franceză de Marie-Jeanne Vasiloiu. Este o poveste care surprinde şi captivează pe tot parcursul lecturii, prin faţa cititorului trecând Truffaut, Godard, Chabrol, precum şi filme-cult ale cinematografiei franceze.
Fiu al unui fotograf de platou, Gilles Hector şi-a făcut un obicei din a colinda sălile de cinema din Cartierul Latin, urmărind continuu filme vechi, în căutarea mamei pe care nu a cunoscut-o niciodată. Este convins ca a fost actriţă şi a făcut parte din Noul Val al Cinematografiei franceze. Revede constant peliculele tatălui său, încercând să-i ghicească enigmaticul chip dincolo de prezenţele vii ale unei Romy Schneider, Anouk Aimee, Catherine Deneuve sau Jeanne Moreau. Într-una din săli o întâlneşte pe Mayliss, o femeie senzuală şi stranie. O relaţie pasională începe să-l mistuie, dorinţa de a-şi găsi mamă pierdută şi obsesia de a păstra iubita abia găsită mergând mână în mână.
Încarc...
