I
Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români.
A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o limbă cultă și avută, pentru a-și exprima ideile și simțirile, este un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul de multă regretare C. Negruzzi a fost unul din acei pionieri literari din România care a înzestrat patria lui cu produceri atât mai prețioase, că ele au fost rodul unui timp contrar dezvoltării spiritului.
Iată un tablou fidel al timpului în care C. Negruzzi a viețuit, a luptat și a produs. El va părea fabulos în ochii oamenilor tineri din generația actuală; însă mulți sunt încă în viață care îl vor recunoaște și-l vor declara exact. Acel tablou arată societatea semiorientală în care C. Negruzzi s-a găsit rătăcit chiar la primii pași ai juneții sale, el, ce avea o inimă fierbinte și un spirit luminat de razele soarelui occidental.
Într-o perioadă sensibilă nu putea să apară decât o melodie sensibilă. Ioana Ignat ne prezintă o piesă care ne trezește simțurile încă de la primul play și care ne poartă într-un univers muzical, care ne inspiră încrederea în propriile forțe, puterea de a găsi resursele necesare și speranța în viitor, și anume, „Sensibil (Nu am somn)”.
Pentru 2020, sub genericul Europa 2020, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica „Vechi rute poștale”, pe care Romfilatelia o pune la dispoziție sub titlul „Europa 2020. Vechi rute poștale” începând de joi, 9 aprilie 2020.
Cu ocazia aniversării anul acesta a 140 de ani de existență a Marii Loji Naţionale din România, Romfilatelia introduce în circulație vineri, 3 aprilie 2020, emisiunea de mărci poștale „Marea Lojă Națională din România, 140 de ani de la înființare”, disponibilă în magazinele Romfilatelia din țară și în magazinul online. Emisiunea, alcătuită din două mărci poștale și o coliță dantelată, aduce în atenţia pasionaţilor de filatelie aspecte inedite ale existenţei şi activităţii acestei societăţi fraternale.
„Testamentele” de Margaret Atwood, romanul care continuă „Povestea Slujitoarei”, a fost lansat la Londra în toamna lui 2019, fiind considerat unul dintre cele mai importante evenimente editoriale ale anului. În cadrul lansării la care au participat sute de fani, scriitoarea canadiană și-a făcut apariția însoțită de personaje din noul său roman și a citit câteva fragmente în premieră. Într-un timp record de la primirea manuscrisului, Editura ART lansează în colecția musai unul dintre cele tulburătoare romane ale momentului, tradus de Miruna Voiculescu. Cartea este disponibilă pentru precomandă pe site-ul editurii, cu o reducere de 30% și livrare din 31 martie 2020.
La mijlocul secolului XIX, podurile suspendate se prăbușeau în toată Europa. Cablurile lor industriale se uzau și se rupeau sub greutatea tablierului acestora. Atunci inginerul german american John Roebling a propus construirea celui mai mare și mai scump pod conceput vreodată, oficialii orașului New York fiind sceptici pe bună dreptate. Alex Gendler ne detaliază construirea emblematicului pod Brooklyn.