11 mai 2020
Dromomania este o boală psihică manifestată prin îndelungi și repetate deplasări fără scop, din cauza unui impuls imperios de a merge, de a schimba decorul și lumea pe care o cunoști. Mai este cunoscută și sub denumirea de manie ambulatorie. Nu se cunosc cauzele bolii și nici tratamentul. De cele mai multe ori, nu este catalogată drept boală mintală, mai ales dacă subiectul nu comite fapte reprobabile sau antisociale. Se manifestă, cu preponderență, la vârsta adolescenței, dar poate continua de-a lungul întregi vieți. Este mai răspândită printre subiecții de sex feminin, care pot beneficia mai ușor de adăpost și hrană pe durata perioadelor în care pierd legătura cu familia, rudele sau prietenii.
Îmi amintesc că în timpul studenției (anii 1960), prin căminele studențești se perindau fete fugite de acasă, multe dintre ele fiind minore. Pe vremea aceea, căminele nu erau mixte, ca astăzi, iar adăpostirea unor astfel de fete în căminele se pedepsea cu exmatricularea din facultate. Cu toate acestea, cazurile nu erau rare. Băieții studenți manifestau un soi de solidaritate tacită în astfel de împrejurări. Mai mult decât atât, le aduceau fetelor mâncare de la cantină, chiar dacă nu erau în grija lor directă. Totuși, câteodată, secretul nu putea fi păstrat în siguranță (mai erau și „cârcotași cu spirit civic”, așa cum se zicea la epoca respectivă). În afară de faptul că fiecare cămin era vegheat de „Asociația Studenților Comuniști”, facultățile desemnau și câte un cadru didactic de rang înalt (profesor sau conferențiar) în funcția de director educativ. Acesta avea drept sarcină principală să asigure legalitatea și respectarea bunelor moravuri în cămine.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Corneliu Neagu in Memorii
15 aprilie 2020
I
Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor, trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V. Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în pleiada de frunte a literaților români.
A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a soartei; a găsi în acea țară o limbă cultă și avută, pentru a-și exprima ideile și simțirile, este un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt demne de laudă, nu se cuvine oare cunună de lauri acelui care a inventat și perfecționat instrumentele armoniei, nu se cuvine un respect plin de recunoștință curajosului pionier care a abătut pădurile sălbatice și a pregătit pământul pentru holdele viitorului? Demnul de multă regretare C. Negruzzi a fost unul din acei pionieri literari din România care a înzestrat patria lui cu produceri atât mai prețioase, că ele au fost rodul unui timp contrar dezvoltării spiritului.
Iată un tablou fidel al timpului în care C. Negruzzi a viețuit, a luptat și a produs. El va părea fabulos în ochii oamenilor tineri din generația actuală; însă mulți sunt încă în viață care îl vor recunoaște și-l vor declara exact. Acel tablou arată societatea semiorientală în care C. Negruzzi s-a găsit rătăcit chiar la primii pași ai juneții sale, el, ce avea o inimă fierbinte și un spirit luminat de razele soarelui occidental.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Eseuri
23 martie 2020
Începând de luni, 23 martie 2020, Teatrul Național „I.L. Caragiale” oferă spre vizionare online, pe canalul de Youtube al TNB, înregistrările live ale Conferințelor Teatrului Național, desfășurate în cadrul Programului TNB – „Parateatral”.
Aceste materiale sunt difuzate, zilnic, începând cu ziua de luni, 23 martie 2020, în intervalul 14:00 – 18:00, pe canalul de Youtube, pe pagina de Facebook și preluate, de asemenea, pe pagina de internet Livestreaming TNB.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
5 februarie 2020
Data nașterii: 1 februarie 1990; bilanțul a 30 de ani: peste 3000 de titluri, 30 de milioane de cărți publicate. Cărţile apărute la Editura Humanitas în primii ani după ’90 au fost printre puținele și cele mai importante semne ale schimbării în România. Generații întregi au crescut cu cărţile acestei instituţii. Prin campania aniversară „Humanitas 30 de ani – Ai atâtea vieți câte cărți ai citit” autorii Humanitas fac pledoarie pentru lectură. Într-un concept foto-video special, sunt alături de cititori, pentru a răspunde la întrebarea „De ce citim?”, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu, Ana Blandiana, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Tatiana Niculescu și Dan C. Mihăilescu.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
21 ianuarie 2020
În 1970, marijuana a fost clasificată ca medicament de categoria I în SUA: cea mai strictă clasificare posibilă, ceea ce înseamnă că era complet ilegală și nu îi erau recunoscute beneficiile medicale. În zilele noastre, beneficiile terapeutice ale marijuanei sunt recunoscute pe scară largă, dar aceasta nu răspunde la întrebarea: este marijuana recreativă dăunătoare pentru creierul tău? Anees Bahji studiază această problemă.
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Prelegeri, TED-ED, Video
17 ianuarie 2020
Marți, 21 ianuarie 2020, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, se discută despre romanul „Şi se auzeau greierii” de Corina Sabău, publicat recent în colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas, o investigație psihologică a feminității și a vieții de cuplu, pe fundalul României comuniste care a produs trauma generației „decrețeilor”. Alături de autoare, vorbesc criticul literar Cosmin Ciotloș și Andreea Răsuceanu, coordonatoarea colecției 821.135.1 – Scriitori români contemporani. Actrița Eliza Păuna citește câteva fragmente din roman.
Continuare »
Încarc...
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri