Search Results

 29 decembrie 2016

„Asupra criticii” de Constantin Dobrogeanu-Gherea

Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre.

Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ai artistului, îl ocărăsc, îl numesc om fără talent, nulitate, așa din senin fără nici o motivare; alții, prieteni, îl ridică în slavă și iarăși fără de motivare. Astfel scriitorul ajunge după unii o nulitate, după alții un maestru, un talent fără pereche. Iar prieteșugul și dușmănia atârnă de niște factori care îndeobște n-au nici o legătură cu literatura, ca de pildă: colaborarea la aceeași revistă, înregimentarea în aceeași gașcă literară, ba de multe ori își vâră coada și politica de partid. Așa că un scriitor care e maestru, talent mare, geniu când face parte din partidul politic al criticului, ajunge nulitate când trece în alt partid.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 27 decembrie 2016

Stephen Petranek: Copiii voştri ar putea trăi pe Marte. Iată cum vor supravieţui

Pare SF, dar jurnalistul Stephen Petranek consideră că asta se va întâmpla: în 20 de ani, oamenii vor trăi pe Marte. În acest discurs incitant, Petranek argumentează de ce omenirea va deveni o specie spaţială şi descrie cu detalii fascinante cum vom face din Marte următoarea noastră casă. „Omenirea va supravieţui indiferent ce se va întâmpla cu Terra”, spune Petranek. „Nu vom fi niciodată ultimii din specia noastră”.

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 23 decembrie 2016

„Ceasornicul bunicii” de Dimitrie Anghel

Dimitrie AnghelUrmez o stradă cunoscută, pe care am străbătut-o atâția ani de zile, și fără să mă gândesc la năvala anilor care au curs peste mine, de când trăiesc departe, mi se pare ciudat că prin grădini nu văd aceiași pomi, la geamuri aceleași figuri cunoscute.

Aci își apleca ramurile un cais, și dincolo, noaptea, nălucea un arțar alb ca o fantomă. Oprit lângă un grilaj de fier, îmi reazim capul ca să privesc înlăuntrul unei curți, și nu mai recunosc vechile case în care am stat. Străinul care s-a mutat și-a pus pecetea lui. E tăcere, nu văd nici o trăsură la scară, nici o siluetă de misit, nici o umbră de cerșetor.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 

La La Land

Scris şi regizat de Damien Chazelle, „La La Land” urmăreşte povestea Miei (interpretată de Emma Stone), o actriţă aspirantă, şi a lui Sebastian (interpretat de Ryan Gosling), un muzician îndrăgostit de jazz, care se zbat să atingă succesul într-un oraş în care prea multe vise şi inimi sunt frânte zi de zi. Plasat în Los Angeles-ul zilelor noastre, printre decoruri cuceritoare şi momente muzicale fascinante, filmul surprinde bucuriile, dar şi dezamăgirile cotidiene a doi tineri în încercarea lor de a-şi îndeplini visele. Cu siguranţă unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, care se bucură deja de şapte nominalizări la Globurile de Aur şi se poziţionează astfel ca unii dintre marii favoriţi la Oscaruri, „La La Land” aduce o poveste de dragoste emoţionantă cu ritm şi muzică, în premieră, din 23 decembrie 2016, în cinematografele din toată ţara.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 1 voturi
Încarc...
 12 decembrie 2016

Parfum… de colecţie

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Artmark şi Fundaţia Polaris organizează vernisajul expoziţiei „Parfum… de colecţie”, un eveniment de excepţie din seria „Camera Colecţionarului”. Vernisajul are loc miercuri, 14 decembrie 2016, ora 18:00, în cadrul Galeriei Naţionale a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezenţa domnului Lucian Nastasă-Kovács, manager la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România, nominalizat în anul 1997 pentru Premiul Muzeului European al Anului – EMYA, a doamnei Adina Renţea, director Pavilionul Muzeal Artmark, a domnului prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, preşedintele Senatului Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, şi a doamnei Cristina Petruţ, vicepreşedinte Fundaţia Polaris, partenerul evenimentului.

afis-expozitie

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 8 decembrie 2016

Povestiri fantastice

Sâmbătă, 10 decembrie 2016, ora 17:00, Editura Humanitas aşteaptă publicul la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea cărţii „Povestiri fantastice” de Ana Blandiana. La eveniment vorbesc Ana Blandiana, criticul literar Dan C. Mihăilescu şi directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'nicio'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii