În perioada 7-14 noiembrie 2011, Institutul Cultural Român din Viena, în parteneriat cu Asociația Kulturkontakt şi organizatorii celui mai important eveniment dedicat literaturii din Austria, “Săptămâna Lecturii”, aflată la cea de‐a 63‐a ediție, organizează cea de a doua ediție a Festivalului Literaturii Române la Viena.
Focusul ediției 2011 este proza scurtă, dar şi traductologia. Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Ştefan Agopian şi Marin Mălaicu Hondrari vor fi prezentați publicului austriac, atât în cadrul unor seri de lectură la ICR Viena, cât şi printr‐un volum de proză scurtă bilingv, editat de ICR Viena. Traducători din limba română, dar şi universitari vor participa la o masă rotundă pe teme de traductologie. Magdei Jeanreanaud, prof. univ. dr. al Universității Iaşi, lui Ernest Wichner, scriitor de limbă germană, traducător şi director al Literaturhaus Berlin şi Georg Aescht, reputat traducător din limba română, li se vor alătura colegi din Austria pentru a repune în discuție o dilemă clasică: traducerea literară, sens versus interpretare.
La TEDxWarwick, jurnalistul Mustafa Akyol vorbește despre felul în care anumite obiceiuri culturale locale (precum purtarea unui batic) au ajuns să fie asociate, de către publicul larg, cu elemente ale credinței islamice. Oare părerea generală a lumii despre credința islamică s-a concentrat prea mult pe tradiție și prea puțin pe credințele islamice fundamentale?
Joi, 6 octombrie 2011, la Stockholm, Comitetul Nobel a anunţat că Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2011 este poetul suedez Tomas Transtromer. Acesta a fost recompensat pentru că, „prin imaginile dense, limpezi, ne-a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii”, potrivit Academiei suedeze.
Tomas Tranströmer, născut pe 15 aprilie 1931 la Stockholm, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă. Numele său a fost deseori vehiculat ca posibil candidat la Premiul Nobel pentru Literatură, iar operele i-au fost traduse în peste 50 de limbi, printre care şi română. Poetul suedez a vizitat România în 2003, cu ocazia lansării volumului de poeme „Pagini din cartea nopţii”, în traducerea lui Dan Shafran (Ed. Polirom). În 2005 i-a apărut în limba română un al doilea volum, „Taina cea mare”, tot în traducerea lui Dan Shafran (Ed. Polirom).
Cu câteva zile înainte de acest discurs, jurnalista Naomi Klein se afla pe o barcă în Golful Mexic și privea efectele catastrofale ale căutării riscante de petrol ale companiei BP. Societățile noastre au devenit dependente de riscul dus la extrem pentru a găsi noi surse de energie, noi instrumente financiare și multe altele… De prea multe ori, noi trebuie să îndreptăm apoi totul. Întrebarea lui Klein e următoarea: „Care-i planul de rezervă?”
Institutul Cultural Român de la Stockholm decernează pe 22 septembrie 2011, în cadrul unei ceremonii organizate la Târgul de Carte de la Göteborg, Premiul Marin Sorescu pe anul 2011. Premiul i-a fost acordat scriitoarei suedeze Karin Johannisson, “pentru cunoştinţele solide şi entuziasmul genuin cu care cercetează şi descrie legăturile dintre ştiinţele naturale, în primul rând istoria medicinei, şi ştiinţele umaniste, precum şi între idei şi societate, trup şi suflet. Atât arta, cât şi literatura au o prezenţă vie în cărţile lui Johannisson, care exercită o influenţă certă asupra beletristicii suedeze. La aceasta contribuie, printre altele, stilul rafinat şi privirea alertă cu care Karin Johannisson îşi abordează subiectele” (motivaţia juriului).
Termenul „compasiune” – în mod tipic rezervat pentru sfinți sau pentru cei puternici – nu mai are legătură cu realitatea. La un TEDPrize la ONU, jurnalista Krista Tippett descompune sensul compasiunii prin câteva povești mișcătoare și propune o definiție nouă, mai accesibilă a cuvântului.
Încarc...
