Miercuri, 20 mai 2009, începând cu ora 13:00, are loc în cadrul celui de-al treilea eveniment al „Zilelor HESPERUS” din 2009 – intitulat „Ziua HESPERUS dedicată tineretului” – lansarea volumului de versuri „Valuri”, semnat de Ionuţ Popa, apărut la Editura PROMOTAL. Va vorbi despre volum şi va recita compozitorul şi scriitorul Marin Voican Ghioroiu, căruia i se vor alătura şi alţi invitaţi la eveniment.
Tot în cadrul acestui eveniment, are loc şi prezentarea cărţii „Spre o vară indiană pe I-80. Jurnal american”, semnată de poetul şi profesorul universitar Ioan Iacob.
Evenimentul are loc în Bucureşti, în incinta Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu„, din Str. Arhitect I. Mincu, nr. 10, sector 1 (cartierul Ion Mihalache).
Întreaga manifestare are loc sub egida Fundaţiei Culturale „HESPERUS”. Sunt aşteptaţi toţi iubitorii de poezie, de cultură şi frumos în general.
Teatrul Alekton prezintă spectacolul interbalcanic „Cântecul fratelui mort”, în concepţia, adaptarea şi regia lui Sotiris Hatzakis. Spectacolul a fost jucat mai întâi la Teatrul Kappa din Atena, în perioada 26 martie-5 aprilie 2009, după care şi-a început călătoria în Balcani (Albania, Serbia, Bulgaria), poposind în cele din urmă la Bucureşti, în data de 30 aprilie 2009, ora 19:00, la Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Atelier.
Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps des Poètes, aflat la ediţia a V-a în România, se desfăşoară anul acesta între 23 şi 29 martie 2009. Peste 65 de ţări participă în luna martie la această sărbătoare a poeziei.
Timp de şapte zile, vor avea loc în întreaga ţară zeci de lecturi, mese rotunde şi dezbateri, lansări de carte şi de reviste, spectacole de muzică şi poezie, expoziţii. Douăzeci şi opt de proiecte culturale vor reuni diferite evenimente care se adresează tinerilor cititori din licee, şcoli generale şi universităţi (Cuvinte despre poezia de astăzi, Ateliere literare 2009, concursuri literare) sau publicului larg (Maraton poetic, Biblioteca poeţilor, Astăzi, poezie! – lecturi în spaţii publice, biblioteci, cluburi, ceainării şi cafenele, Acasă la poetul nostru, Poezie pe mai multe voci, Poezie vizuală, cărţi poştale cu poeme scrise de autori români şi străini contemporani care vor fi oferite gratuit celor prezenţi la lecturile susţinute în timpul festivalului etc.). Există, de asemenea, câteva programe destinate persoanelor care se gasesc în spitale sau în case de bătrâni, precum şi în penitenciare – Lumea dinăuntru, lumea din afară.
Marius Chivu spune: „Inegalabilă prin atmosfera castelană decadent-lugubră, prin sugestia subteranului, a claustrării şi damnării, prin misterul maladiv al celor doi gemeni spectrali, dar şi prin eleganţa întunecată a limbajului – nu ascultaţi acest audiobook noaptea! -, capodopera lui E.A. Poe a inspirat, printre altele, cea mai misterioasă proză din literatura română. Frumuseţea stilistică a inclasabilului text «Veghea lui Roderick Usher» scris de poetul Ion Barbu, fan declarat al lui E.A. Poe, este egalată doar de perfectul ei ermetism.”
La rândul său, George Motoi, care a dat glas creaţiei marelui scriitor, subliniază: „«Prăbuşirea Casei Usher» este povestea unei existenţe tragice, găsită dincolo de graniţele normalităţii, surprinsă într-o ciudată şi tristă însingurare, supusă alienaţiei. O operă fantastică, dacă nu fantasmagorică. Ai grijă de tine, ascultătorule, nu o asculta seara târziu, pentru că toată noaptea nu vei mai închide un ochi…”
Fragmente din volumul „Istoria literaturii italiene”, semnat de Francesco de Sanctis, apărut la Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1965, în traducerea Ninei Façon:
Carlo Goldoni [25 februarie 1707 – 6 februarie 1793] era, ca şi Metastasio, un artist înnăscut. Ambii ar fi trebuit să devină, conform dorinţei celorlalţi, avocaţi. Goldoni a practicat chiar avocatura cu un oarecare succes. Dar la prima ocazie fugea la actori, până ce geniul lui firesc birui definitiv. Încercă mai multe genuri înainte de a găsi pe sine însuşi. Cele două celebrităţi a vremii erau Zeno şi Metastasio; drama în muzică era la modă. El scrise Amalasunta, Gustavo, Oronte, mai târziu Il festino şi câteva melodrame bufe; scrise şi tragedii, Rosmonda, Griselda, Enrico şi tragicomedii ca Rinaldo.
Fragmente din lucrarea „Dimineaţa poeţilor. Eseu despre începuturile poeziei româneşti”, semnată de Eugen Simion; capitolul al V-lea este dedicat lui Vasile Cârlova (4 februarie 1809 – 18 septembrie 1831), sub titlul „‘Valea tristă’ şi sentimentul securităţii”:
De lucruri, Cârlova se apropie totdeauna cu milă. O tristeţe fundamentală, care n-atinge, totuşi, proporţiile disperării, însoţeşte demersul său liric. O tristeţe şi o blândeţe care vor să ocrotească o realitate fragilă, ea însăşi tristă, evanescentă (ruinurile, păstorul întristat, filomila), supusă unei legi aspre: soarta […].