Filmul documentar „Lovesc, deci exist” are premiera joi, 16 noiembrie 2017, la Cinema Eforie din capitală. Filmul, realizat de Marius Th Barna după scenariul lui Bogdan Ficeac, prezintă și decriptează situațiile sociale, mentalităţile, motivaţiile care determină o creştere a agresivităţii și a manifestărilor violente în contemporanietatea autohtonă. O multitudine de subiecţi vorbesc natural fie cu faţa, fie cu spatele, descoperind diferite situaţii, fiind film reflexiv, dramatic, dar uman: Mihaela Miroiu, Cristian Pârvulescu, Vintilă Mihăilescu, Oana Baluta, Dan Antonescu, Alfred Bulai, Costel Gâlcă, Dinu Guţu, Vasile Ernu, Smărăndoaica din Ferentari, Bulibaşa Tei, diferiţi deţinuţi, și mulți alţii.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »

Filmul „Lovesc, deci exist” realizat de Marius Th Barna, după scenariul lui Bogdan Ficeac, are premiera pe 16 noiembrie 2017, la Cinema Eforie din București și prezintă realitatea cruntă, sufocantă, care ne înconjoară zi de zi. Acesta decriptează situațiile sociale, mentalităţile, motivaţiile care determină o creştere a agresivităţii și a manifestărilor violente. Filmul vorbeşte în mare despre violenţa care ne înconjoară şi surprinde interviuri cu diverşi respondenţi, cu profile psihologice diferite, care împărtăşesc micului ecran cazurile de violenţă la care au fost supuşi.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Cea mai bună carte de ficţiune a momentului, un adevărat fenomen editorial, romanul „The Underground Railroad” de Colson Whitehead, cu titlu de lucru în română „Ruta subterană”, este publicat pentru ediţia din acest an a târgului de carte Gaudeamus în colecţia „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu, la Editura Humanitas Fiction, traducerea fiind semnată de Justina Bandol.

„The Underground Railroad” este un magnific tur de forţă care narează aventurile unei tinere sclave de culoare în încercarea disperată de a-şi dobândi libertatea fugind din Sud, înaintea izbucnirii Războiului Civil.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Ca la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braț de pământ ce din poalele Carpaților se întindea deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deșteaptă niște suvenire mărețe, nutrite încă de zgomotul valurilor care udă înaltele ziduri și se închin în treacăt țărânii eroilor. De ceealaltă parte a râului, un șir de munți acoperiți de arbori formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit și oprește razele soarelui de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și trufia lor.

În cea dintâi intrare, la ușa bisericii, este un tron de piatră, și vulturul cu două capete ține deasupră-i coroana regală. În acel tron spun că se odihnea Mircea, care se află pictat înăuntrul bisericii, june încă, după cum era când a fondat-o. Statura lui e de mijloc, chipul blând și voios, ochii mari și albaștri, părul casta- niu-blond și bucălat. O parte din îmbrăcămintea lui e vechiul costum al cavalerilor cruciați: veșmânt scurt și spată, călțuni și culți, la genunchi are cusuți în fir vulturi cu două capete, pe deasupra poartă mantie roșie cu marginară de aur, și pe cap o coroană. Valorosul domn este înmormântat în biserică, în cea dintâi intrare; două mari pietre acoperă mormântul. Inscripțiunea uneia a început a se șterge, încât abia poți descifra câteva cuvinte și numele Mircea, iar pe cealaltă se citesc deslușit aceste cuvinte:

„Aici odihnește maica Teofana călugăriță, cu fie-sa doamna Florica și fiul seu Nicolae-vodă, leat 1425.”
Descoperire neașteptată și plăcută! Familia lui Mihai Viteazul în același mormânt cu bătrânul Mircea.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Locuri, Memorii
Comenteaza! »

„Testamentul lui Abraham”, prequel al cărții care a doborât toate recordurile, „Biblia pierdută”, este lansată în luna octombrie 2017. După lungi negocieri, „Testamentul lui Abraham”, al doilea roman al lui Igor Bergler, autorul celei mai vândute cărți românești din ultimii 20 de ani, „Biblia pierdută”, este publicat de Editura Litera.

Autorul revine în atenția cititorilor cu un roman palpitant și surprinzător: conspirațiile sunt și mai teribile, misterele și mai adânci, secretele și mai întunecate, ritmul și mai amețitor. Piesele de puzzle care o alcătuiesc, referințele culturale ascunse în plină vedere – de cele mai multe ori în cheie parodică – și inteligența diabolică a construcției fac din lectura ei o experiență absolut unică.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cărţi, Ştiri
Comenteaza! »

Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. – LESSING (Hamburgische Dramaturgie, 296)

Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. – LESSING (Dramaturgia Hamburgică, 296)

Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai nimerite forme literare și științifice pentru limpezirea unor principii, unor vederi și pentru propagarea în masa publicului a unor adevăruri literare și științifice. Alte forme pot să aibă și chiar au avantajele lor. Așa, spre exemplu, o expunere largă și sistematică, o expunere completă a unei chestituni într-un op voluminos e desigur preferabilă în multe privințe unor articole polemice, unde necesarmente va lipsi și sistematizarea și putința de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai nimerită și, de multe ori, chiar unica posibilă.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară, Eseuri
Comenteaza! »