Ziarisul şi prozatorul Anton Bacalbaşa a fost invitat într-o seară la o petrecere. Printre ceilalţi invitaţi se afla şi un general în retragere. Acesta tocmai citise volumul de schiţe satirice în care scriitorul demasca tarele vieţii cazone. Fără să ştie că scriitorul se afla chiar în faţa sa, generalul indignat ameninţa că îl va chema pe autor în faţa justiţei pentru injurii aduse corpului ofiţeresc, la care Bacalbaşa a intervenit:
– Lăsaţi-l, domnule general. Cine ştie ce amărât o fi şi scriitorul ăsta. Nu vedeţi? Până şi numele îl are ca vai de capul lui: ba cal, ba şa!
„Căldură mare, mon cher!” Şi totuşi, cel puţin la Citatepedia, lucrurile evoluază frumos.
Ca funcţionalitate, au apărut mai multe îmbunătăţiri mici, în special la paginile principale şi la subiecte. Numărul de subiecte creşte rapid, depăşindu-se 750. Citatepedia.ro are cea bună clasificare tematică, iar sistemul va fi extins şi pentru alte limbi.
Citatepedia este ca o metropolă: subiectele sunt arterele principale, căutările sunt arterele secundare, iar secţiunile autorilor sunt reşedinţele. Pentru a face plimbările cât mai plăcute, dirijarea traficului prin indicatoare, adică linkuri, este deosebit de importantă. Mult timp este investit pentru a face optimizări de această natură.
În timp, câţiva autori au solicitat retragerea scrierilor proprii de pe site, din diferite motive. Deoarece dispariţia unui număr mare de pagini într-un timp foarte scurt afectează în general site-ul pe motoarele de căutare, acestea apreciind stabilitatea, i-am informat pe respectivii autori că deciziile lor sunt definitive, numele lor fiind blocate la adăugare. Totuşi, după un timp, unii dintre aceşti autori au solicitat revenirea. Dintr-o astfel de discuţie, am ajuns la o variantă convenabilă: ridicarea restricţiei se poate face în urma unui acord scris şi semnat, prin care autorul îşi exprimă foarte clar dorinţa de a fi inclus în Citatepedia şi garantează că nu va mai solicita eliminarea. Citatepedia a avut de la început o deschidere universală şi decizia este în acelaşi sens.
Hans von Bulow, celebrul dirijor, pianist şi compozitor german, plimbându-se într-o seară prin Berlin, îngândurat, s-a lovit de un trecător. Acesta se opri iritat şi se răsti la muzician:
– Dobitoc!
Hans von Bulow, care nu obişnuia să bată în retragere, îşi scoase pălăria şi spuse:
– Încântat de cunoştinţă, numele meu este Bulow!
„Oameni şi zei” („Des Hommes et des Dieux”), care anul trecut a primit Marele Premiu al Festivalului de Film de la Cannes, va fi lansat în 4 martie 2011 şi în România. Regizat de Xavier Beauvois, deopotrivă regizor, scenarist şi actor, lungmetrajul are 11 nominalizări la Premiile César din acest an, considerate echivalentul francez al Premiilor Oscar, fiind pelicula cu cele mai multe nominalizări din 2011. În prima săptămână, „Oameni şi zei” va rula în cinematografele Hollywood Multiplex şi Studio din Bucureşti, urmând ca mai departe să ajungă în toată ţara.
Editura pentru Literatură Contemporană, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, Director Lidia Vianu (Catedra de Engleză), în colaborare cu Consiliul Britanic şi Institutul Cultural Român, anunţă publicarea, în limba română, a integralei „Opere complete” de Mihail C. Vlădescu, ediţie facsimil îngrijită de George Sandulescu şi Lidia Vianu (500 pagini). Ediţia adună pentru prima oară întreaga operă publicată sub formă de volum a autorului.
A noua piesă pe care o prezentăm din integrala creaţiei dramaturgice a lui Valeriu Butulescu este „Logica rătăcirii”, o comedie în trei acte.
Autorul face o translatare a rătăcirii biblice prin deşert în planul apropiat temporal al ieşirii din comunism. Comparaţia apare surprinzător de firească, iar „amănuntele” introduse de autor dau piesei nu numai culoare şi originalitate, ci şi un plus de profunzime, prin punerea lucrurilor într-o altă lumină.
Premiera absolută a comediei amare „Logica rătăcirii” a avut loc pe 16 mai 1994, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani, în regia lui Nicolae Gherghe.
Încarc...
