„Le Terence de notre siecle”… Cu variații pe această formulă l-au petrecut admiratorii contemporani pe Moliere de la cele dintâi succese până după moarte. Prietenul Scipionilor se potrivea, desigur, mult mai bine cu idealul eleganței nobile, cu dogmele frumuseții binecrescute decât plebeul Plaut.

Prefața ediției din 1682 arată lămurit ce gândeau admiratorii actorului poet: „Tout le monde a regrette un homme si rare et le regrette encore tous les jours: mais particulierement les personnes qui ont du gout et de la delicatesse. On l’a nomme le Terence de son siecle; ce seul mot renferme toutes les louanges qu’on lui peut donner”… Să luăm seama: „du gout et de la delicatesse”, două din ingredientele indispensabile esteticii timpului sunt aici direct legate cu literatura comică, genul care, desigur, a rezistat mai tare tuturor delicateților.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Haralambie Talpă, „biv-vel-vornic de Țara-de-Giosu”, zice de Kostăkelu, nepotul lui Alecu-Vodă, că a scris „două cărți de ghidușii”, și, cu părere de rău pentru pierderea acelor scrieri, adaogă această înțeleaptă băgare de seamă: „atâtea cărți s-au păstrat din vechime, multe făcute de oameni proști, ca alți proști să se minuneze, și toate numai de jale scriu, ce dacă s-au găsit și un om de duh a scriere, să se veselească și strănepoții, au trebuit să se irosească”.

Însă, zicem noi, multor scrieri ce, lungă vreme, s-au socotit pierdute, învățații cu aprigă cercetare au izbutit să le dea de urmă; și foarte tare rugăm pe Alexandru Teodoreanu, editorul și adnotatorul mult prețiosului „Hronic al lui Vălătuc”, nu cumva să se lase de a le căuta cu neobosită râvnă pe acele ale lui Kostăkelu, încredințați fiind că istețimea firească, cea cu prisos dovedită, a acestui editor nu va lipsi de a-l pune oricând pe căile cele bune. Pân-atunci, să ne bucurăm de ce avem de față.

Lui Alexandru Teodoreanu i-a venit gândul să scrie povestiri humoristice în limbă și în ton vechi românesc. Acest gând e nou în literatura noastră, și această noutate se dovedește a fi valoare serioasă, rod firesc al unui talent energic afirmat.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară, Umor
Comenteaza! »

A apărut primul număr al publicaţiei periodice „Constelaţii diamantine”. După cum se autodescrie, este o „revistă de cultură universală, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români”. Redacţia, cu sediul la Craiova, este alcătuită din N.N. Negulescu (director, vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, filiala Oltenia), Doina Drăguţ (redactor-şef), Janet Nică (secretar general de redacţie), Liviu Andrei (şef departament colaborări externe) şi Gabriel Nedelea (redactor), la care se adaugă redactorii asociaţi Prof. univ. dr. Cătălina-Florina Florescu (S.U.A., membră a Asociaţiei Române de Studii ale Americii), Prof. dr. Mariana Zavati Gardner (Anglia, poetă bilingvă, critic literar şi traducător) şi Lector univ. Alina-Beatrice Cheşcă (Facultatea de Drept, Universitatea Danubius). Membri de onoare ai colectivului de redacţie sunt Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Prof. univ. dr. Remus Rus (Facultatea de Teologie, Universitatea Bucureşti, redactor-şef al revistei Studii teologice, coordonator al colecţiilor Orizonturi spirituale) şi Prof. dr. Florin Agafiţei (orientalist, sanscritolog). Publicaţia este distribuită gratuit în format electronic.

Citatepedia va sprijini acest proiect remarcabil prin semnalarea apariţiei fiecărui număr. De asemenea, atât cel mai recent număr, cât şi cele anterioare, vor fi incluse în Biblioteca Citatepedia, astfel încât să fie uşor accesibile miilor de vizitatori zilnici ai site-ului.

3 voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Biblioteca, Noutăţi despre site
Comenteaza! »

Norocel, venit din lumea largă cu lotrii care treceau Dunărea în căutare de căpătuială prin ţinuturile noastre, se lipi lângă moşia unui boier din partea locului. Venise cu încă trei flăcăi de prin părţile macedonene, trecând Dunărea iarna pe un ger năpraznic pe gheaţă. Ziceau că sunt şi ei tot români de-ai noştri, uitaţi de Dumnezeu de pe timpul împăratului Traian prin locuri străine. Si Norocel fu tocmit cu simbrie la un boier ca slugă. Boierul văzându-l isteţ nevoie mare, îl numi arendaş pe moşie.

Într-o zi, spre primăvară, o primăvară turbată cu flori şi vântoase şi ape mari şi ploi, venită ca un rai pe pământ, Norocel plecă cu boierul pe câmp să vadă recoltele. Si boierul îi zise:
– Norocele-tată, ia trăsura de la conac şi plimbă-mi a fată, că mi-a venit ieri în vacanţă de la Paris şi vrea şi ea să ia aerul primăverii…

2 voturi

Încarc...

Publicat de Ion Ionescu-Bucovu in Povestiri
Comenteaza! »

Sony Pictures propune un film despre dragoste diferit de cele ticsite cu inimioare şi declaraţii siropoase: „Adevărul gol-goluţ” („The Ugly Truth”), o comedie romantică spumoasă şi periculos de sexy, în care Katherine Heigl şi Gerard Butler „traduc” comunicarea dintre femeile venusiene şi bărbaţii marţieni, dezvăluind, o dată pentru totdeauna, secretul relaţiilor dintre cele două sexe. Adevărul se înfăţişează gol-goluţ, pe DVD şi Blu-ray.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Dragoste, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Madrigalele (sau, la fel de corect, madrigalurile) sunt deseori asimilate epigramelor, însă acestea nu sunt „înţepătoare”, ci măgulitoare.

Cincinat Pavelescu afirma, admirativ, faptul că «Marţial, al cărui spirit sarcastic făcea spaima şi deliciul contemporanilor săi, a scris totuşi nenumărate madrigale.» (Cincinat Pavelescu, Antologia epigramei româneşti. Pag.301)

Chiar dacă multe dintre cele scrise de el au ajuns în colecţii de familie sau în alte locuri în care n-au putut avea acces cercetătorii operelor sale, putem ilustra activitatea sa prin cele reproduse în cele de mai jos.

1 voturi

Încarc...

Publicat de Gheorghe Culicovschi in Epigrame, Umor
Comenteaza! »