Luni, 14 decembrie 2015, de la ora 18:30, Institutul Cultural Român din New York, în parteneriat cu Martin E. Segal Theatre Center, organizează un spectacol-lectură cu piesa „Mihaela, tigrul din oraşul nostru” de Gianina Carbunariu, traducere în limba engleză de Jim Brown, regia de Tamilla Woodard. Evenimentul are loc la Martin E. Segal Theatre Center – The CUNY Graduate Center (365 Fifth Avenue, New York), cu o introducere de criticul de teatru şi curatorul Cristina Modreanu.
Lucian Strochi (poet, prozator şi dramaturg, autorul unei opere vaste şi de mare diversitate) s-a născut, a copilărit şi s-a format (ca om, dar şi ca scriitor) la Petroşani. Viaţa l-a împins spre alte meleaguri. S-a stabilit în Moldova, la Piatra Neamţ, în vârful magic al triunghiului astral al literaturii moldave: Ipoteşti, Humuleşti, Paşcani.
Lucian Strochi a debutat ca poet la Petroşani, în antologia lirică „Muguri de piatră”, publicată la sfârşitul anilor ’60. Tot el a citit şi a dat gir primelor încercări literare ale lui Valeriu Butulescu, pe atunci elev de liceu. Acum, la peste patru decenii de la acele evenimente, Lucian Strochi a publicat un articol consacrat creaţiei literare a lui Valeriu Butulescu, pe care îl prezentăm în continuare.
În 2, 3 și 4 iulie 2015, de la ora 21:00, la Torino (Via San Pietro in Vincoli, 28) au loc primele reprezentaţii ale spectacolului „Orient Express” de Matei Vișniec. Distribuţia este alcătuită din Francesco Gargiulo, Alessandro Lussiana, Anna Montalenti, Stefano Moretti și Giulia Valenti. Regia este semnată de Luca Busnengo, cu Mădălina Năstase ca asistent regie. De scenografie și lumini s-a ocupat Eleonora Diana, iar de costume – Valentina Menegatti.
Editura Polirom a publicat recent romanul „Casa tăcerii” de Orhan Pamuk, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2006, traducere din limba turcă şi note de Luminiţa Munteanu.
„Casa tăcerii” (apărut în original în 1983) este al doilea roman al lui Orhan Pamuk, pentru care primeşte în Turcia premiul Madaları, apoi Prix de la Decouverte Europeenne (1991, pentru traducerea franceză) şi o nominalizare la Man Asian Literary Prize (2012, pentru traducerea engleză). Scriitura lui Pamuk, deja matură şi rafinată, îşi defineşte aici temele ce îi vor deveni în scurt timp definitorii: pendularea între istoria Turciei şi destinele individuale, iubirea că amestec paradoxal de obsesie şi luciditate, ruptură între generaţii şi fantasmele apropierii de Occident.
Ne aflăm în Turcia anilor 1970, o perioadă frământată de nebunie politică. Deşi e vară şi casa ei e la un pas de plajă, Fatma nu izbuteşte să se încălzească sub plapumă înflorată. Fatma are nouăzeci de ani, suferă de frig şi nu mai poate dormi, aşa că îşi petrece zilele şi nopţile amintindu-şi frânturi din viaţa ei plină de tristeţe, de venin şi de răzbunare. Ca în fiecare an, cei trei nepoţi vin în vizită, iar poveştile lor, într-alt fel triste şi pline de venin, se întreţes cu istoria ei, pe măsură ce păcatele nepoţilor îi aduc aminte de păcatele ei din tinereţe.
„Marea frumuseţe” („La Grande Bellezza”), în regia lui Paolo Sorrentino, câştigător al premiului Oscar 2014 pentru Cel mai bun film străin, intră în cinematografele din România vineri, 28 martie 2014. Filmul spune, cu accente felliniene, povestea lui Jep Gambardella, regele autoproclamat al lumii mondene din Roma, ajuns acum la 65 de ani. Fost ziarist de succes şi scriitor în tinereţe, Jep este nelipsit de la toate dineurile cu ştaif din Roma, el însuşi gazda unor petreceri de neuitat pe terasa apartamentului său cu vedere la Collosseum.
Scriitoarea catalană Care Santos vine la Bucureşti, în perioada 18–19 martie 2014, la invitaţia Institutului Cervantes si a Editurii Humanitas Fiction. Desemnată de curând câştigatoare a celei mai importante distincţii literare catalane, Premi de las Lletres Catalanes Ramon Llull, Care Santos propune publicului român, în traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari, cel mai cunoscut roman al sau, „Încăperi ferecate„, apărut la Editura Humanitas Fiction în colecţia „Raftul Denisei”.
Încarc...
7 voturi
