Începând cu prima zi a săptămânii în care Domnul Iisus a intrat în Ierusalim, călare pe un măgăruș, și până la înviererea Sa din morți, în mod tradițional, această săptămână a fost numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștilor. În această perioadă, ne aflăm în cea mai măreață, binecuvântată și cea mai minunată perioadă a anului, indiferent de programarea ei calendaristică sau de acceptarea ei între Marile Religii ale Lumii.
Au trecut aproape două mii de ani și an de an, ne aducem aminte că Domnul Iisus, întrupat de la Tatăl prin Fecioara Maria, a venit și a locuit printre oameni, s-a făcut Om ca să înțeleagă nevoile și problemele noastre, ca apoi, să fie răstignit pe o cruce, un stâlp de tortură, ca să aducă oamenilor, celor care cred în jertfa și învierea Lui, mântuirea.
Editura Humanitas a publicat recent cartea „Cele Zece Porunci ale zilelor noastre„, un studiu realizat de André Chouraqui, tradus în limba română de Nicoleta Neagoe.
Urmărind receptarea fiecăreia dintre cele Zece Porunci din epoca biblică până în pragul anului 2000, André Chouraqui constată că aceste legi de căpătâi ale lumii nu au fost niciodată pe deplin înţelese şi aplicate. Scopul lor – de a-l împăca pe Om cu omenescul şi cu Divinitatea – trebuie îndeplinit explicându-le mereu, fără ocultări şi deformări, ci cu grija de a le păstra autenticitatea originară. Prin ingenioasa paralelă pe care o construieşte între Declaraţia universală a îndatoririlor omului (cele Zece Porunci) şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, document fundamental după care omenirea se conduce astăzi, autorul reuşeşte să demonstreze că, departe de a fi perimate, legile marilor religii ale lumii sunt încă valabile şi sunt înglobate firesc într-o nouă etică universală.
Joi 21 martie 2013, de Ziua Mondială a Teatrului de Animație, de la ora 18:00, la Teatrul de Animație Țăndărică are loc premiera oficială a spectacolului „Fata babei și fata moșneagului”, eveniment prin care teatrul aniversează 68 de ani de la primul spectacol. O altă reprezentaţie are loc joi, 28 martie, de la ora 18:00.
Controversele legate de identitatea lui William Shakespeare nu mai sunt de mult o noutate. Considerat de mulţi un negustor cu puţină carte şi un actor din Stratford-Upon-Avon, acesta nu ar fi putut crea personal faimoasele capodopere care îi sunt atribuite. Experţii situaţi în tabăra anti-shakesperiană, printre care Sigmund Freud, Charles Dickens şi Mark Twain, au adus argumente legate de analiza pieselor de teatru care îi fac să creadă că autorul este o persoană cu educaţie, care a călătorit mult prin lume şi deţine informaţii laborioase despre viaţa complicată de la curte, lucru greu de crezut în cazul unui provincial obscur.
Unul dintre susţinătorul identităţii feminine a autorului creaţiilor shakespeariene este John Hudson, un cărturar englez, specializat în Shakespeare, care a declarat în „The Oxfordian” că dacă Amelia Bassano Lanier, fiica legitimă a unui muzician italian de la curtea reginei Elizabeta, nu a scris toate piesele, cu siguranţă a fost o colaboratoare foarte importantă. Se presupune că aceasta a fost amanta lui William Shakespeare, iar participarea sa ar explica referinţele muzicale şi italieneşti conţinute în piese şi sonete.
„7 opere de milostenie” („Sette opere di misericordia”) este o dramă inspirată din viaţa imigranţilor români care trăiesc în taberele de la periferiile oraşelor din Italia. Filmul este o coproducţie italo-română, regizată de fraţii Gianluca şi Massimilliano De Serio, iar personajele principale sunt interpretate de un actor italian şi de o româncă: Roberto Herlitzka şi Olimpia Melinte. Filmul are premiera vineri, 22 februarie 2013, la cinema Elvira Popescu.
Sfârşitul toamnei vine cu al 15-lea număr al revistei „Constelaţii diamantine”. Ca şi numerele anterioare, acesta este pus la păstrare în Biblioteca Citatepedia, unde poate fi oricând accesat gratuit.
Pe lângă obişnuitele poezii şi epigrame, de această data spaţii mai largi sunt acordate articolelor despre cărţi şi scriitori. Este de remarcat şi amplul articol despre Ana Aslan.
Încarc...
