Vasile Ghica și Nicolae Mareş nu sunt doar aforiști pasionați, ci și promotori ai aforisticii. Să spunem doar că Vasile Ghica este organizatorul singurului festival de aforistică din România, iar Nicolae Mareş a publicat una dintre cele mai mari culegeri de cugetări în limba română („Cartea înțelepciunii universale. Dicționar de maxime și aforisme din cultura română și universală”).
Recent, Nicolae Mareş i-a luat un interviu lui Vasile Ghica, interviu pe care ne bucurăm să-l prezentăm.
Romfilatelia propune colecționarilor o nouă tematică dedicată aniversărilor culturale, prin emisiunea de mărci poștale „Teatrul Național din Iași, 180 de ani”, care intră în circulație marți, 21 iulie 2020.
Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate monarhiei, prin emisiunea de mărci poștale „Uniformele regalității românești (II)”, care intră în circulație miercuri, 15 iulie 2020, cu ocazia Zilei mărcii poștale.
Departe-n largul mării apa e albastră ca albăstrelele și limpede cum e cristalul, dar e și foarte adâncă, atât de adâncă încât nici o ancoră nu poate ajunge până la fund; ar trebui să pui o mulțime de turnuri de biserică, unele peste altele, ca să ajungi de la fund până la luciul apei.
Să nu credeți însă că acolo nu-i decât nisip și mâl; nu, acolo cresc copaci ciudați și ierburi ciudate, și tulpinile și frunzele lor sunt așa de mlădioase încât se clatină la cea mai mică mișcare a apei, parcă ar fi vii. Toți peștii, mici și mari, se strecoară printre ramuri cum se strecoară păsările prin văzduh. În locul unde-i cea mai mare adâncime e palatul împăratului mării; zidurile sunt de mărgean și ferestrele înalte și arcuite sunt de chihlimbar străveziu; acoperișul e făcut din scoici care se deschid și se închid după cum se mișcă apa. Și în fiecare scoică e un mărgăritar de preț; numai unul și ar fi destul să împodobească măreț coroana unui rege.
Împăratul mării era de multă vreme văduv și casa i-o ținea mamă-sa, bătrâna. Era o femeie înțeleaptă, dar foarte mândră de neamul ei; purta douăsprezece stridii pe coadă, pe când nobilii aveau numai câte șase. Încolo, era femeia vrednică, mai ales că ținea foarte mult la nepoatele ei, domnițele mării. Acestea erau șase la număr și toate frumoase, dar cea mai mică era cea mai frumoasă dintre toate; pielea ei era gingașă și moale ca o petală de trandafir, ochii albaștri ca niște lacuri adânci, dar, ca și celelalte, nu avea picioare și trupul în partea de jos avea o coadă de pește.
O serie de conferințe online, susținute de scriitori, critici literari și editori, a fost lansată de Direcția Centrul Cărții, din cadrul Institutului Cultural Român, pe canalul YouTube, sub genericul „Platforma discuțiilor literare”.
În prelegerea „Lista canonică a literaturii române„, criticul literar Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, explică ce înseamnă „selecția culturală”, cea pe care o fac, de regulă, criticii literari, profesioniștii, care are ca rezultat evidențierea operelor valoroase, și care este diferită de „selecția naturală”, pe care o fac cititorii, alegând cărți fără a aplica filtrul estetic.
Încarc...
