Search Results

 18 aprilie 2013

Un secol pentru România – în Germania

Institutul Cultural Român de la Berlin continuă seria proiectelor academice pe care le-a iniţiat şi le dezvoltă pe teritoriul german pentru popularizarea istoriei recente a României. Astfel, publicul berlinez este invitat vineri, 19 aprilie 2013, de la ora 19:00, la proiecţia documentarului „Un secol pentru România”, la sediul institutului.

Filmul documentar prezentat de istoricul Adrian Cioroianu parcurge 100 de ani de istorie a României, drum marcat prin 10 priorităţi naţionale ale secolului. Succesiunea de evenimente premergătoare formării României Mari, tensiunile politice de la mijlocul secolului XX, desfăşurarea celui de-al doilea Război Mondial, consolidarea comunismului, precum şi contextul internaţional care a influenţat situaţia României sunt câteva momente decisive din istoria României.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 11 iunie 2012

Iubitul meu… Leonard

Miercuri, 13 iunie 2012, la Garage club & lounge din Bucureşti (strada George Enescu nr. 25), seria spectacolelor de teatru independent continuă cu o premieră: „Iubitul meu… Leonard”. Spectacolul este inspirat de viața și personalitatea muzicianului-poet Leonard Cohen. Diana Giubernea şi Mona Gavrilaș vin în fața publicului cu un spectacol intim și personal. Accesul în sala se face de la ora 20:00, iar spectacolul va începe la ora 21:00, după această oră accesul în sală nemaifiind permis.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 23 noiembrie 2011

Ficţiunea provocării

Institutul Cultural Român din Berlin organizează pe data de 25 noiembrie 2011, la Literaturwerkstatt Berlin, o lungă noapte a prozei româneşti intitulată „Ficţiunea provocării“. Protagoniştii evenimentului sunt scriitorii Ioana Bradea, Dragoş Ghiţulete, Mitos Micleuşanu, Cosmin Perţa, Adina Rosseti şi Andrei Ruse sub moderarea lui Răzvan Ţupa.


Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 17 iunie 2011

În apărarea epigramei

Articolul ce urmează cuprinde unele observaţii cu privire la textele trimise de epigramiştii aspiranţi la premiile oferite de Ediţia VI-a a Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu, Bucureşti, februarie 2011. Textul, apreciat de noi ca deosebit de util tuturor epigramiştilor, ca şi epigramele adăugate deja pe site, le-am preluat din volumul „O, Tempora! O, Mores!” alcătuit de dr. în filologie, prof univ. Elis Râpeanu.

Am socotit ca să adăugăm textului original – în loc de tablă de materii – unele sublinieri care să îngădue, celui ce reciteşte lucrarea, să descopere mai uşor locul unde poate găsi anumite pasaje tratând problemele ce-l interesează.

(Gheorghe Culicovschi)

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 4 august 2010

„Observaţii privind prozodia în epigramă. Ritmul” de Elis Râpeanu

Un articol despre „bolile trupeşti ale epigramei” implică nu numai ariditate profesională, ci şi un oarecare risc: dacă pentru superlativele şi laudele duse la exces, înserate într-un medalion, într-o evocare sau prezentare de carte nu te trage nimeni la răspundere (ba, dimpotrivă, atrage simpatii!), exemplele de nereuşită, imperios necesare într-un asemenea articol, presupun responsabilitate şi atrag nemulţumiri şi antipatii. Totuşi, având în vedere că epigrama românească, proliferând într-o adevărată avalanşă de volume, pe lângă câştigurile mari pe care le-a realizat, manifestă o oarecare delăsare în privinţa prozodiei, deschizând porţile tuturor încercărilor şi încercătorilor, considerăm că e necesară o punere în lumină a lucrurilor, conform cu realitatea existentă. În plus, în redactarea rândurilor de faţă, am pornit de la considerentul că nu există epigramist – mic sau mare, cu vechi state în domeniu sau de curând afirmat – care să nu aibă şchiopătări prozodice, de rimă sau de exprimare. E necesară, totuşi, o precizare: una e se strecoare câte o abatere, câte o „zbârcă” de accent şi alta să ai „opera epigramatică” plină de „luxaţii”, „cârje” şi „proptele”, dând drumul în lume la volume care pot servi ca etalon în această direcţie. Şi asemenea cărţi s-au mai publicat şi ele circulă, dăunând epigramei din interiorul ei mai mult decât criticii literari, care o împing la periferia literaturii.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 23 iunie 2009

Alexandru Odobescu şi bogăţia arborescentă a frazei

Fragmente din volumul “Arta prozatorilor români” de Tudor Vianu (Editura Albatros, Bucureşti, 1977), despre Alexandru Odobescu (23 ianuarie 1834 – 10 noiembrie 1895):

„Proza lui Al. Odobescu a trecut multă vreme drept punctul culminant al artei româneşti de a scrie. Şcoala secundară şi chiar generalizările criticii literare au menţinut părerea că Odobescu este stilistul prin excelenţă al literaturii noastre. Şi, fără îndoială, Al Odobescu este un stilist distins, cu certe daruri ale imaginaţiei şi cu un incontestabil simţ muzical, un scriitor erudit, căruia îi stăteau la îndemână multe modele, mai cu seamă din sfera clasicismului, şi un povestitor căruia, în momentele cele mai bune, nu-i lipseau umorul şi sfătoşenia.”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'succesiune'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

mai 2024
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii