Search Results

 13 iunie 2012

Daniel Pauly: Alterarea bio-sistemelor de referință ale oceanului

Oceanul s-a degradat pe parcursul vieții noastre, după cum o arată diminuarea dimensiunii medii a peștilor. Totuși, așa cum explică Daniel Pauly pe scenă la Mission Blue, de fiecare dată când starea de referință regresează, o renumim noua „normalitate”. În ce punct vom înceta să mai facem ajustări în minus?

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 16 noiembrie 2011

Constelaţii diamantine nr. 11/2011

Sfârşitul toamnei vine cu al 15-lea număr al revistei „Constelaţii diamantine”. Ca şi numerele anterioare, acesta este pus la păstrare în Biblioteca Citatepedia, unde poate fi oricând accesat gratuit.

Pe lângă obişnuitele poezii şi epigrame, de această data spaţii mai largi sunt acordate articolelor despre cărţi şi scriitori. Este de remarcat şi amplul articol despre Ana Aslan.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 31 octombrie 2011

Hărţuirea şi abuzul pe Internet, cele mai semnalate probleme online

Salvaţi Copiii România lansează raportul de activitate al liniei de consiliere Helpline, componentă a programului Sigur.info de promovare a siguranţei copiilor pe Internet. Helpline-ul se adresează celor care au întâmpinat probleme pe Internet şi poate fi accesat prin intermediul paginii web www.sigur.info/helpline, reprezentând un serviciu gratuit de informare şi consiliere privind utilizarea în siguranţă a Internetului de către copii.

Pe parcursul celor doi ani de funcţionare a Helpline-ului au fost primite peste 650 de apeluri şi sesizări atât din partea copiilor, cât şi a adulţilor. Problemele semnalate cel mai frecvent sunt: hărţuirea şi intimidarea pe Internet – cyberbullying (218), înstrăinarea datelor personale (149), cazuri de fraudă şi/sau spam (35), pornografie/conţinut ilegal (24) şi şantaj (20).

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 2 voturi
Încarc...
 9 august 2010

Epigrama în literatura germană

Epigramistul Florea Ştefănescu îşi are domiciliul la Munchen – Germania. Am avut onoarea să-l cunosc în urmă cu aproape 11 ani la Ploieşti, cu prilejul lansării izbutitului său volum „Epigrama germană de cinci secole, (selecţiuni antologice)”.

Recent, am constatat, cu satisfacţie, că a adăugat câteva epigrame proprii în Citatepedia.ro şi am socotit de cuviinţă să-mi exprim admiraţia şi să îl invit public ca, pe lângă creaţiile domniei sale, să contribuie şi cu foarte reuşitele traduceri din epigramiştii germani, fiind păcat ca asemenea comoară să rămână doar între coperţile unor cărţi. Spre surprinderea mea, cineva a pus la îndoială că ar exista epigramişti germani. Motivat şi de scoaterea la lumină a adevărului, am dat curs rugăminţii domnului Florea Ştefănescu de a adăuga eu în Citatepedia.ro epigramele traduse din germană de domnia sa – ajutat şi de soţie, cunoscătoare deplină a subtilităţilor limbii din care se traducea. Prin urmare, epigramele autorilor germani se află – în majoritate – în spaţiile destinate acestora: Martin Opitz, Friedrich von Logau, Valentin Loerber, Cristian Wernicke, Friedrich Gottlieb Klopstock, Abraham Gotthelf Kastner, Gotthold Ephraim Lessing, Johann Gottfried von Herder, Goethe, Schiller, Ignaz Franz Castelli, Friedrich Ruckert, Franz Grillparzer, Wilhelm Muller, August Graf von Platen, Emanuel Geibel, Paul Heise, Oscar Blumenthal, Otto Ernst, Ludwig Fulda şi Cristian Morgenstern.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 3 voturi
Încarc...
 6 iulie 2009

O altă personalitate

Clasica producţie cinematografică „O altă personalitate” („On a Clear Day You Can See Forever”), adaptarea din 1970 pentru marele ecran a musicalului cu acelaşi titlu, este reeditată pe DVD, în special pentru admiratorii Barbrei Streisand.

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent fără voturi
Încarc...
 19 iulie 2007

Despre Petrarca şi „Canţonierul”

PetrarcaFragmente din „Istoria literaturii italiene” de Francesco de Sanctis (traducere de Nina Facon, Editura pentru Literatură Universală, 1965):

„Noua generaţie apărea în scenă. Studiul clasicilor, descoperirea capodoperelor noi, un mai mare rafinament în aspectele exterioare ale vieţii, sfârşitul luptelor politice prin triumful guelfilor, răspândirea mai mare a culturii sunt trăsăturile caracteristice ale acestei situaţii noi. Moravurile se cizelează, gustul devine mai corect, se naşte conştiinţa pur literară, cultul formei prin ea însăşi. Scriitorii nu se mai gândeau să-şi redea ideile în forma cea mai vie şi care le-ar fi venit cel mai repede la îndemână; ei căutau acum frumuseţea şi eleganţa formei. […] Atenţi mai mult la formă decât la conţinut, îi interesa prea puţin subiectul, cu condiţia ca stilul să redea eleganţa clasică. Astfel, apărură în Italia, cei dintâi purişti şi literaţi; în fruntea lor fură Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio.”

„La Petrarca, acest caracter al generaţiei noi se manifestă cu energie. A făcut călătorii lungi şi obositoare pentru ca să descopere operele lui Varro, istoriile lui Pliniu, a doua decadă a lui Tit-Liviu; a găsit epistolele lui Cicero şi două dintre discursurile acestuia. Datorăm îndemnurilor şi generozităţii lui cea dintâi traducere a lui Homer şi a câtorva scrieri ale lui Platon. Descoperitor neobosit de codice, corecta, adnota, copia: l-a copiat pe Terenţiu în întregime. În această familiaritate intimă cu scriitorii cei mai mari ai antichităţii greco-latine, timpurile următoare ei, acelea care s-au numit apoi evul mediu, i-au apărut drept o lungă barbarie; pe Dante chiar l-a stimat destul de puţin; pe străini îi numea ‘barbari’; pe italieni, de ‘nobil sânge latin’; voia o restaurare a antichităţii, iar faptul că nu putea fi încă înfăptuită îl atribuia corupţiei moravurilor. Se numea Petracco şi deveni Petrarca; schimbă numele prietenilor săi spunându-le Socrate şi Lelius, iar ei, de asemenea, îi schimbară numele şi îl numiră Cicero. Îşi încheie viaţa scriind epistole lui Cicero, lui Seneca, lui Quintilian, lui Tit-Liviu, lui Horaţiu, lui Vergiliu şi lui Homer, alături de care trăia în spirit; şi, puţin înainte de a muri, lăsă o scrisoare către posteritate, căreia îi încredinţează amintirea lui.
Astfel apăreau zorii Reînnoirii. Italia întorcea spatele evului mediu şi după atâtea vicisitudini se regăsea pe sine, se afirma ca popor roman şi latin.”

Continuare »

SlabAcceptabilOKBunExcelent 5 voturi
Încarc...


Rezultatele cautarii dupa 'regres'.

Adresa de e-mail pentru abonare:

Este posibila si abonare prin RSS

Serviciu oferit de FeedBurner

octombrie 2024
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Arhiva

Categorii

Meta

Fani pe Facebook

Cele mai recente comentarii