Cu ocazia aniversării Unirii Moldovei cu Muntenia, în 1859, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Unirea Principatelor Române, 160 de ani”, disponibilă începând de miercuri, 23 ianuarie 2019, în magazinele sale din țară.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Ştiri
Comenteaza! »

Una din schimbările cele mai caracteristice în istoria stilului de vreo șaizeci de ani – să zicem: de la simboliști încoace – a fost aceea care în scurt s-ar putea numi criza elocvenței. Arta literară europeană a trecut de la stilul discursului și al conversației la stilul meditației și al visării solitare. Literatura clasică veche, cea clasică nouă (clasicismul francez și imitațiile lui în celelalte țări), literatura romantică și prelungirile ei „realiste” sunt, general vorbind, elocvente: stilul lor, în oricare gen, este supus trebuinței de a comunica cu un public – public din fața unei tribune, sau public din salon, unde fiecare e pe rând orator și ascultător. De aici rezultă ceea ce străbunii și părinții noștri numeau stil curgător – și acest stil ei îl admirau absolut. Pentru dânșii, era de la sine înțeles că vorbirea literară trebuia să se poarte după obiceiurile și legile comunicării cu glas tare, după norme specifice oratorice sau după normele conversației între oameni binecrescuți, cu educație clasică. În acest punct tocmai s-a întâmplat revoluția literară de care vorbesc. Artistul european s-a dezbinat de public, adeseori în formă ostilă și provocătoare, a început să-l disprețuiască pe față și s-a făcut om singuratic, uneori foarte hapsân; s-a dedat fără rezervă meditației și visării independente de public, s-a făcut foarte învățat și misterios. Atunci s-a isprăvit cu stilul vorbit, elocvent sau amabil de dragul publicului. Artistul scrie pentru dânsul, ori pentru alți artiști – publicul va înțelege dac-o putea, și-i va plăcea ori nu… De altfel, acum ajungea a fi semn rău să placi publicului.

Fără îndoială, acestea trebuie înțelese în general: e vorba de direcția unei mișcări foarte largi și foarte adânci în viața literară; în detalii, excepții se găsesc destule. Anatole France a reprezintat cu perfectă îndărătnicie stilul vechi, cu toate că, în jurul lui, mișcarea de care vorbim se revărsa în forme violente; dar el părea că nu vede nimic, și-i sigur că n-a înțeles cât de puțin noutățile poeziei moderne. De aceea e foarte plăcut de citit cu glas tare din Anatole France, dar e ingrat, inutil și dăunător înțelegerii literare recitarea din autori specific moderni. De câte ori am auzit pe vreun iubitor al stilului vechi spunând că nu înțelege stilul nou, am putut observa că neînțelegerea, și prin urmare antipatia, venea tocmai de la această profundă schimbare în orientarea expresiei. Artistul vorbește singur sau, mai exact, gândește în vorbe; el își urmează firul gândului și al visului, și mersul lui e subtil, minuțios, ciudat, e, în sfârșit, așa cum e gândul și visarea în adevăr, nedichisite de dragul publicului.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Critică literară
Comenteaza! »

Ben Affleck, laureat al premiului Oscar, a regizat și produs thrillerul dramatic „Legea nopții” („Live by Night”), în care joacă și rolul principal, şi care revine pe marile ecrane din 13 ianuarie 2017. Affleck s-a ocupat și de scenariu, adaptând bestsellerul lui Dennis Lehane, aceasta fiind cea de-a doua colaborare dintre cei doi, după aclamata dramă „Dispărută fără urmă”. Din distribuția filmului mai fac parte și Elle Fanning, Brendan Gleeson, Chris Messina, Sienna Miller, Zoe Saldana și Chris Cooper („Hoțul de orhidee”), laureat al premiului Oscar.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Video, Ştiri
Comenteaza! »

Jimmy Fallon a fost gazda celei de-a 74-a ediţii a Premiilor Globul de Aur, care avut loc pe 8 ianuarie 2017 la hotelul The Beverly Hilton din Beverly Hills, California.

„La La Land” a primit 7 nominalizări pe care şi le-a adjudecat în totalitate, devenind cel mai premiat film din istoria Premiilor Globul de Aur, inclusiv pentru Cel mai bun film – musical sau comedie, Cel mai bun regizor şi Cel mai bun scenariu. Producţia franceză „Elle” a primit două premii, iar „The Night Manager”, „Atlanta”, „The Crown” şi „The People v. O. J. Simpson: American Crime Story” sunt producţiile de televiziune cele mai premiate. Meryl Streep a primit distincţia Cecil B. DeMille Lifetime Achievement Award, un premiu care îi recompensează cariera extraordinară de actriţă.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
1 comentariu »

Talentele a doi dintre cei mai talentați povestitori din lume – Roald Dahl și Steven Spielberg – se combină pentru prima oară pentru a aduce pe marile ecrane iubita carte pentru copii „Marele Uriaș Prietenos” (“The BFG”), devenită o lucrare clasică a genului. Filmul are premiera în România pe 2 septembrie 2016.

2 voturi

Încarc...

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »

Festivalul Internaţional de Film de la Berlin începe pe 11 februarie 2016. Juriului internaţional care decernează trofeele Ursul de Aur şi Ursul de Argint este prezidat de către binecunoscuta actriţă Meryl Streep şi îi are în componenţă pe Lars Eidinger (Germania), Nick James (Marea Britanie), Brigitte Lacombe (Franţa), Clive Owen (Marea Britanie), Alba Rohrwacher (Italia), Małgorzata Szumowska (Polonia).

Juriul care acordă premiul pentru cel mai bun film de debut este format din Enrico Lo Verso (Italia), Ursula Meier (Elveţia / Franţa) şi Michel Franco (Mexic). Anul acesta concurează pentru premiul în valoare de 50.000 Euro 18 filme, printre care şi pelicula „Shelley”, în regia lui Ali Abbasi, care o are ca protagonistă pe actriţa română Cosmina Stratan.

fără voturi

Încarc...

Publicat de Lucian Velea in Cinema, Ştiri
Comenteaza! »